Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României o reformă fiscală profundă care presupune reducerea poverii fiscale pe muncă și contribuții sociale, în paralel cu majorarea impozitelor pe consum și capital.
Obiectivul este mobilizarea de venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025 și reducerea treptată a deficitului bugetar de la 8% în 2024 la 3% în 2031, fără a afecta investițiile sau stimulentele pentru muncă.
Ce propune FMI în detaliu
Recomandările FMI sunt parte a unui Raport de Asistență Tehnică solicitat de Ministerul Finanțelor și includ măsuri în trei mari direcții: impozitarea muncii, a capitalului și consumului.
1. Impozitarea muncii
- Înlocuirea cotei unice de 10% cu un sistem de cote progresive: 15% și 25% (aplicabilă celor mai bogați 10%).
- Reducerea sau eliminarea contribuției de sănătate (CASS) pentru veniturile mici.
- Introducerea unor deduceri mai mari pentru veniturile mici și beneficii pentru angajați cu venituri reduse.
- Eliminarea deductibilității contribuțiilor la pensie sau impozitarea veniturilor din pensii.
2. Impozite pe capital și proprietăți
- Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.
- Fuzionarea impozitelor pe clădiri și terenuri și trecerea la un sistem bazat pe valoarea de piață.
- Eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizări și transformarea facilității pentru R&D în credit rambursabil.
- Reducerea plafonului pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 88.500 euro (pragul de TVA).
3. Impozite pe consum
- Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 20% în 2025 și ulterior la 21%.
- Eliminarea treptată a cotelor reduse de TVA (cu excepția alimentelor de bază).
- Majorarea accizelor pentru tutun, alcool și combustibili fosili.
- Uniformizarea accizelor pentru vinuri la circa 60 RON/hl.
De ce este necesară reforma
România are al treilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din Uniunea Europeană. În contextul în care spațiul pentru reducerea cheltuielilor este limitat, mobilizarea de venituri suplimentare devine esențială pentru echilibrarea bugetului.
Pe termen scurt, România s-a angajat în fața Comisiei Europene să adopte reforme fiscale care să aducă venituri suplimentare de 1,1% din PIB în 2025.
Povara fiscală și inechitățile actuale
- Povara fiscală pe veniturile mici este una dintre cele mai mari din UE, descurajând munca formală.
- Sistemul actual de impozitare nu este progresiv și nu sprijină redistribuirea veniturilor.
- Cheltuielile fiscale și portițele de optimizare fiscală generează pierderi semnificative la buget.
Accizele și obiectivele climatice
România are unele dintre cele mai mici accize din UE pentru alcool, tutun și carburanți. FMI recomandă alinierea prețurilor la obiectivele climatice pentru 2030 prin:
- Creșterea accizelor pentru benzină (+77%), motorină (+192%), GPL (+44%) și cărbune (+227%).
- Introducerea de măsuri de protecție pentru gospodăriile vulnerabile.
Reforma impozitului pe proprietate
FMI susține tranziția României către un sistem modern de impozitare bazat pe valoarea de piață a proprietăților, înlocuind actualul sistem ineficient și aplicând un sistem automatizat de evaluare în masă (CAMA) până la finalul lui 2025.
