Franța trebuie să își reducă deficitul public cu 112 miliarde de euro în următorii șapte până la doisprezece ani dacă dorește să evite intrarea într-o spirală a datoriei ca Italia, au declarat miercuri economiștii care consiliază guvernul.
Spre deosebire de vecina sa sudică, Franța încă poate evita capcana de a cheltui prea mult pentru a-și rambursa datoria, dar trebuie să acționeze rapid, a avertizat Consiliul de Analiză Economică.
În ultima lună, administrația președintelui francez Emmanuel Macron a început să aducă puțină ordine în finanțele publice după ani de cheltuieli mari generate de pandemie și creșterea costului energiei.
„Vestea bună este că Franța a rămas până acum în controlul propriului destin”, au scris membrii Consiliului Adrien Auclert, Thomas Philippon și Xavier Ragot .
„Datoria noastră este consecința directă a alegerilor noastre bugetare. Nu este acumularea mecanică a unui bulgăre de zăpadă aruncat pe un deal abrupt”, spre deosebire de Italia, unde datoria publică continuă să crească din cauza creșterii ratelor dobânzilor, în ciuda reducerilor de cheltuieli.
Nota recomandă reducerea deficitului primar – diferența dintre veniturile și cheltuielile guvernului, minus plățile dobânzilor – cu 4% din PIB-ul țării în următorii șapte până la doisprezece ani.
Incertitudinea plutește în aer
O reducere mai rapidă ar submina creșterea economică, în timp ce o reducere mai lentă ar duce la cheltuieli prea mari pentru rambursarea datoriei, au spus ei.
Rămâne de văzut dacă aceste recomandări vor fi luate în considerare. Există o incertitudine cu privire la cine va guverna Franța și va trebui să se ocupe de problemele financiare ale țării.
Noul Bloc Popular de stânga, care a ieșit pe primul loc în alegerile anticipate din această vară, a propus măsuri sociale costisitoare, inclusiv abandonarea controversatei reforme a pensiilor a lui Macron, care a ridicat vârsta legală de pensionare de la 62 la 64 de ani pentru majoritatea angajaților.
”Adunarea Națională” de extremă dreapta a Franței a semnalat în această săptămână că este pregătită să sprijine ”Franța Nesupusă” de extremă stânga în încercarea sa de a abroga reforma.
Alături de alte șase țări, Franța se confruntă deja cu procedura de deficit excesiv a UE pentru încălcarea regulilor privind cheltuielile publice.
Ministrul de Finanțe demisionar, Bruno Le Maire, a promis deja Bruxelles-ului să reducă deficitul Franței la 3% din PIB și să respecte regulile UE privind deficitul până în 2027.
Săptămâna trecută, Curtea de Conturi a Franței a criticat dur performanța economică a guvernului, declarând că nu a reușit să reducă cheltuielile în mod eficient și că promisiunile sale de reducere a datoriei pentru viitor erau ”nerealiste”.
