Frații Tate au părăsit România joi dimineață cu un avion privat spre Florida, de pe aeroportul Băneasa. DIICOT confirmă că li s-a aprobat modificarea interdicției de a părăsi țara, în timp ce rămân sub control judiciar.
DIICOT subliniază că toate celelalte obligaţii care decurg din măsura controlului judiciar sunt menţinute, inclusiv cea referitoare la prezentarea în faţa organelor judiciare la fiecare chemare.
Antena 3 informează că cei doi fraţi s-au îmbarcat în jurul orei 5.30, cu destinaţia Florida şi că au primit permis să plece de la procurorul de caz. Ei au făcut cerere să poată părăsi România şi să călătorească în SUA, iar procurorul a admis cererea săptămâna trecută.
Administrația ar fi făcut presiuni asupra autorităților române
Administraţia Trump face presiuni asupra autorităţilor române pentru a ridica restricţiile de călătorie asupra influencerului misogin Andrew Tate, un susţinător al preşedintelui american, care se confruntă cu acuzaţii penale la Bucureşti, a relatat Financial Times (FT), care susţine că prima dată cazul fraţilor Tate a fost adus în discuţie de oficialii americani săptămâna trecută, într-o convorbire telefonică cu reprezentanţi ai guvernului român, şi apoi de trimisul special al lui Trump, Richard Grenell, când s-a întâlnit cu ministrul român de externe la Conferinţa de Securitate de la Munchen, potrivit a trei persoane familiarizate cu această chestiune.
Hurezeanu a recunoscut ca a vorbit pe subiect cu oficiali americani
Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a explicat, în emisiunea Insider Politic, că nu a fost nicio aluzie sau vreo presiune legată de fraţi Tate, dar a menţionat că a avut ”o discuţie ad-hoc” cu fostul ambasador american de la Berlin, Richard Grenell, care a afirmat că este interesat de soarta celor doi, fără a aştepta şi un răspuns în privinţa lor.
”Uitaţi cum e. A fost o discuţie ad hoc, cum majoritatea discuţiilor şi întâlnirilor care fac sens până la urmă, interesante, utile. În sălile mari de conferinţe sunt doar conferinţele (…) O întâlnire de acest gen am avut cu domnul Grenell. Ambasadorul Grenell a fost ambasador la Berlin de 2-3 ani. Ne-am întâlnit în câteva împrejurări oficiale şi mai puţin oficiale (…) Am vorbit – cum e în România, cum e în Statele Unite (…) Discuţia a fost rapidă, patru minute cel mult. Am coborât împreună cu liftul, în holul hotelului, am mai stat puţin de vorbă. L-am întrebat, pentru că bănuiam că are intenţii să viziteze şi România, dacă îl aşteptăm în curând la Bucureşti. Şi mi-a spus, nu, deocamdată nu vin la Bucureşti, însă mă interesează soarta fraţilor Tate. Şi aici s-a terminat. Aici s-a terminat”, a declarat Emil Hurezeanu, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic, de la Prima TV, întrebat cum s-a ajuns la discuţia despre soarta fraţilor Tate.
DIICOT, despre condiţiile în care fraţii Tate au părăsit ţara: Le-a fost admisă solicitarea privind modificarea obligaţiei impuse de a nu părăsi teritoriul României
Fraţii Tate se află sub control judiciar, dar le-a fost admisă solicitarea privind modificarea obligaţiei impuse de a nu părăsi teritoriul României, precizează DIICOT, în urma informaţiilor potrivit cărora Andrew şi Tristan Tate au părăsit ţara. DIICOT subliniază că toate celelalte obligaţii care decurg din măsura controlului judiciar sunt menţinute, inclusiv cea referitoare la prezentarea în faţa organelor judiciare la fiecare chemare.
”Cu privire la doi inculpaţi, persoane cu dublă cetăţenie, americană şi britanică, aflaţi sub măsura controlului judiciar în cadrul dosarelor penale în care sunt cercetaţi de către procurorii DIICOT – Structura Centrală, facem următoarea precizare: cererea de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar a fost respinsă, aceasta fiind menţinută în ambele dosare în care se efectuează urmărirea penală”, transmite DIICOT.
Instituţia precizează că a fost admisă solicitarea privind modificarea obligaţiei impuse inculpaţilor de a nu părăsi teritoriul României, celelalte obligaţii fiind menţinute de către procurorii DIICOT, inclusiv cea referitoare la prezentarea în faţa organelor judiciare la fiecare chemare, cu atenţionarea că încălcarea cu rea-credinţă a obligaţiilor ce le revin poate conduce la înlocuirea controlului judiciar cu o măsură privativă de libertate superioară.
”Pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie”, subliniază DIICOT.