O gaură uriașă în Pământ se deschide în Siberia, iar fotografiile din spațiu arată că este în crește rapidă.
Asemănătoare cu un ”mormoloc gigant”, a început ca o fâșie subțire, abia vizibilă în imaginile de satelit declasificate din anii 1960.
Potrivit US Geological Survey, gaura s-a triplat ca dimensiune între 1991 și 2018.
Craterul Batagay, uneori numit Batagaika sau „poarta către iad”, reprezintă o problemă mult mai mare, adesea invizibilă, care afectează întreaga planetă.
Ce este această gaură din Siberia?
Arctica se încălzește mai rapid decât restul Pământului, iar acest lucru topește rapid permafrostul, care este un strat gros de sol înghețat permanent – cel puțin, obișnuia să fie.
Craterul Batagay nu este de fapt un crater. Este cea mai mare „alunecare de teren cauzată de dezgheț retrograd” din lume, o groapă care se formează atunci când dezghețul permafrostului face ca solul să se prăbușească, creând o alunecare de teren pe măsură ce pământul de la marginile sale se prăbușește în groapă.
Există mii de alunecări de teren cauzate de dezgheț în întreaga Arctică. Dar dimensiunea „craterului” Batagay i-a adus titlul de megaslump. Este numit după orașul apropiat Batagay.
„Permafrostul nu este cel mai, să zicem, fotogenic subiect„, a declarat Roger Michaelides, geofizician la Universitatea Washington din St. Louis, pentru Business Insider.
„Vorbim în principal despre pământ înghețat sub pământ, care prin definiție nu poate fi văzut decât dacă a fost expus cumva, ca în această mega-alunecare.”
Acest lucru face din groapa Batagay o adevărată celebritate a permafrostului și un semn al a ceea ce urmează.
Mega-alunecarea Batagay ar putea ajuta la descifrarea viitorului planetei noastre
Pe măsură ce permafrostul se dezgheață, toate plantele și animalele moarte care au fost înghețate în el timp de secole încep să se descompună, eliminând dioxid de carbon și metan în atmosferă.
Acestea sunt gaze puternice care captează căldura, ceea ce face ca temperaturile globale să crească și mai mult, declanșând o topire și mai rapidă a permafrostului.
Acest cerc vicios ar putea avea efecte grave. Permafrostul acoperă 15% din terenul din emisfera nordică și conține de două ori mai mult carbon decât atmosfera.
Un studiu a estimat că dezghețul permafrostului ar putea emite la fel de multe gaze care încălzesc planeta ca o mare națiune industrială până în 2100 dacă industriile și țările nu vor reduce agresiv propriile emisii astăzi.
„Există multe lucruri pe care nu le știm încă despre acest ciclu de feedback și modul în care se va desfășura, dar există potențial pentru schimbări foarte mari ale sistemului climatic care să apară în perioade de timp geologice foarte, foarte rapide”, a declarat Michaelides.
Dezghețul permafrostului ar putea agrava rapid criza climatică
Pe scurt, dezghețul permafrostului ar putea agrava rapid criza climatică. Dar este încă un proces misterios. Studiul unor locuri extreme precum megaslump-ul Batagay poate ajuta oamenii de știință să înțeleagă dezghețul permafrostului și să privească în viitor.
Într-un studiu publicat în revista Geomorphology în iunie, cercetătorii au folosit date de satelit și dronă pentru a construi modele 3D ale megaslump-ului și pentru a calcula expansiunea sa în timp.
Au constatat că aproximativ 14 echivalente ale Piramidei lui Giza de gheață și permafrost s-au dezghețat la Batagay.
Volumul craterului crește cu aproximativ 1 milion de metri cubi în fiecare an.
„Aceste valori sunt cu adevărat impresionante”, a declarat Alexander Kizyakov, autorul principal al studiului și om de știință la Universitatea de Stat din Moscova Lomonosov, într-un e-mail către BI.
„Rezultatele noastre demonstrează cât de rapid se produce degradarea permafrostului”, a adăugat el.
