Bidzina Ivanișvili, la 68 de ani, este perceput în Georgia ca „salvator”, „slujitor al Rusiei”, „filantrop” și „oligarh”.
Considerat cea mai influentă personalitate din țară, el rămâne o eminență cenușie, deși nu a ocupat o funcție publică de peste un deceniu. Sâmbătă, Georgia se pregătește pentru alegeri esențiale pentru viitorul său.
Bidzina Ivanişvili a prezentat alegerile de sâmbătă drept o luptă existenţială pentru a preveni ca un „Partid al Războiului Global” din Occident să împingă Georgia într-un conflict distructiv cu fosta stăpână, Rusia, aşa cum spune el că s-a întâmplat cu Ucraina.
Miliardarul, cea mai bogată persoană din Georgia şi fondatorul partidului său de guvernământ, este rar văzut în public şi, în ultima vreme, aproape exclusiv în spatele geamurilor antiglonţ. Cu toate acestea, prezenţa sa planează asupra acestei mici ţări europene, prinsă între Rusia şi Occident, şi asupra unor alegeri care i-ar putea modela destinul, scrie Reuters.
Ivanişvili poate privi centrul oraşului Tbilisi dintr-o vilă masivă din oţel şi sticlă de pe faleză, care se înalţă la circa 60 de metri deasupra capitalei, cu heliport. Aici îşi satisface pasiunile exotice, cum ar fi creşterea rechinilor şi zebrelor şi colecţionarea copacilor rari.
„Georgiei şi Ucrainei nu li s-a permis să adere la NATO şi au fost lăsate în afară”, a declarat el într-o rară apariţie publică la un miting pro-guvernamental din Tbilisi pe 29 aprilie. „Toate aceste decizii sunt luate de Partidul Războiului Global, care are o influenţă decisivă asupra NATO şi Uniunii Europene şi care vede Georgia şi Ucraina doar ca pe carne de tun”, afirma atunci Ivanişvili.
Săptămâna aceasta a avut din nou o apariţie publică şi le-a vorbit susţinătorilor din spatele unui geam antiglonţ pentu a diaboliza opoziţia prooccidentală.
Georgia nu vrea soarta Ucrainei, dar cu ce preț?
În timp ce majoritatea celor 3,7 milioane de locuitori ai Georgiei doresc să se apropie de Occident prin aderarea la UE şi NATO şi, în mare parte, nu au încredere în Rusia, după cum arată sondajele de opinie, mesajul lui Ivanişvili rezonează totuşi cu mulţi care doresc să evite cu orice preţ soarta Ucrainei.
Sunt încă proaspete, de altfel, amintirile războiului din 2008 cu Rusia pentru regiunile separatiste Osetia de Sud şi Abhazia, susţinute de Moscova, care a durat cinci zile şi s-a încheiat cu înfrângerea Georgiei.
Casa lui Oleg Maceavariani se află la numai zece kilometri de Osetia de Sud. Funcţionarul public pensionar, în vârstă de 75 de ani, se teme de o repetare a istoriei în cazul în care opoziţia pro-occidentală şi anti-rusească va câştiga puterea. „Cred că primul lucru care se va întâmpla este că vom fi absorbiţi de război”, spune el.
Potrivit sondajelor de opinie, partidul Visul Georgian al lui Ivanişvili este pe cale să devină cel mai popular partid din ţară în alegerile parlamentare, deşi este pe cale să piardă teren la nivel naţional faţă de 2020, când a câştigat o majoritate strânsă în parlament.
Ivanişvili a fost puternic pro-occidental când partidul său a venit la putere, în urmă cu 10 ani. Visul Georgian afirmă că rămâne angajat faţă de integrarea cu Occidentul şi faţă de o politică pragmatică faţă de Rusia vecină.
O adevărată ”mesia” a Georgiei
Interviurile Reuters cu mai mulţi foşti colaboratori apropiaţi ai miliardarului, precum şi cu alegători de ambele părţi ale spectrului politic şi cu experţi în Georgia oferă o imagine pentru influenţa exercitată de acest magnat misterios în naţiunea din Caucazul de Sud.
Aliaţii din cele mai înalte săli ale puterii vorbesc despre el în termeni aproape mesianici. „Când oamenii îşi pierduseră definitiv orice speranţă, a apărut un om care le-a redat-o”, a declarat Irakli Garibaşvili, de două ori fost prim-ministru, despre victoria iniţială a lui Ivanişvili în alegerile din 2012, după care a fost premier timp de un an.
Garibaşvili s-a numărat printre o serie de oficiali care l-au lăudat pe Ivanişvili, preşedintele de onoare al partidului, în discursurile rostite la un miting în septembrie, când – spre deosebire de oligarh – nu au fost protejaţi de geamuri antiglonţ.
Actualul premier Irakli Kobahidze a declarat că Ivanişvili a sacrificat totul, inclusiv bunăstarea sa, pentru a elibera Georgia de inamicii politici.
„A transformat Georgia într-o companie privată”
Ivanişvili şi-a petrecut cea mai mare parte a anilor 1990 în Rusia, fondând companii bancare, de metale şi de telecomunicaţii şi îmbogăţindu-se în urma prăbuşirii haotice a Uniunii Sovietice.
Oponenţii săi politici descriu imaginea unui oligarh avid de putere care exercită un control periculos asupra Georgiei, fost stat sovietic. Mulţi îi numesc partidul „Visul rusesc”. Unii îl cataloghează drept un activ al Kremlinului, fără a prezenta dovezi în acest sens.
„A transformat Georgia într-o companie privată, al cărei proprietar este în proporţie de 100%”, a declarat Gia Huhaşvili, fost consilier politic de top al lui Ivanişvili, care l-a ajutat să lanseze Visul Georgian înainte ca relaţia lor să se destrame în 2014, când Huhaşvili l-a acuzat că păstrează puterea din culise.
Ghiorghi Gaharia, care a fost prim-ministru al Visului Georgian în perioada 2019-2021 şi care a demisionat după ce l-a acuzat pe Ivanişvili de interferenţă în chestiuni guvernamentale, a preluat aceste critici.
„Acumularea puterii este uriaşă”, a declarat Gaharia, care conduce acum partidul Pentru Georgia, unul dintre cele patru blocuri principale ale opoziţiei divizate din Georgia care candidează la alegerile din 26 octombrie.
„Nu mai există nici măcar o instituţie independentă în această ţară”, a declarat Gaharia, care i-a enumerat pe şeful băncii centrale a Georgiei, al comisiei electorale, al biroului de audit al statului şi al sistemului judiciar ca fiind toţi aserviţi în ultimă instanţă magnatului. „Toţi aceşti oameni sunt în legătură directă cu Ivanişvili. Ei îi sunt loiali”, susţine Gaharia.
Comisia electorală a declarat că sugestiile potrivit cărora ar fi fost influenţată de partidul de guvernământ sunt „nefondate şi în detrimentul integrităţii procesului electoral”, în timp ce biroul de audit a declarat că declaraţiile lui Gaharia sunt menite să „înjosească” reputaţia sa.
Dinspre Occident spre Moscova
De la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Ivanişvili aproape că a inversat alinierea de lungă durată a Georgiei la Occident, pe care el însuşi a susţinut-o în calitate de prim-ministru în 2012-2013.
În acest an, guvernul Visului Georgian a promovat proiectul de lege privind „agenţii străini”, care impune organizaţiilor care primesc peste 20 % din finanţare din străinătate să se înregistreze ca atare, şi a luat măsuri drastice privind drepturile LGBT, decizii lăudate de Moscova şi denunţate de critici ca fiind antidemocratice şi de inspiraţie rusă.
Aceste măsuri, împreună cu retorica antioccidentală intensificată a guvernului, au determinat SUA şi UE să suspende o parte din ajutorul acordat Georgiei, iar blocul comunitar a îngheţat cererea de aderare a ţării.
Ghiorghi Margvelaşvili, preşedintele Georgiei în perioada 2013-18 şi un apropiat al lui Ivanişvili în primii ani la putere, a declarat că miliardarul părea sincer pro-occidental în timp ce se afla în prima linie a politicii. El îl descrie drept un gânditor strategic calm, care a încercat să echilibreze o politică pro-UE şi NATO cu imperativul de a evita provocarea vastului vecin nordic al Georgiei.
Margvelaşvili spune, totuşi, că există o nouă ostilitate în retorica antioccidentală a lui Ivanişvili de la războiul din Ucraina, o schimbare care i s-a părut profund ieşită din comun. „Putem doar să speculăm ce l-a forţat pe Bidzina Ivanişvili să intre în acest tip de turbulenţe politice”, a spus Margvelashvili. „Schimbarea bruscă a retoricii cu 180 de grade nu este stilul său”, susţine el.
