Guvernul României este acuzat de cenzură înaintea alegerilor prezidențiale de duminică — și nu de către tabăra pro-MAGA sau dreapta radicală care invocă de obicei libertatea de exprimare.
Grupuri liberale ale societății civile și politicieni centriști susțin că legile stricte privind conținutul online, adoptate în grabă pentru a contracara dezinformarea rusă după anularea alegerilor din noiembrie, au împiedicat cetățenii obișnuiți să-și exprime opinia pe rețelele de socializare, transmite Politico.
Potrivit unei analize a postărilor din social media, inclusiv susținători ai lui George Simion — candidatul favorit al extremei drepte — se numără printre cei vizați.
Alegerile prezidențiale de anul trecut au fost anulate într-un context controversat, după ce autoritățile au concluzionat că a existat o amplă interferență rusă în favoarea candidatului ultranaționalist Călin Georgescu.
Acesta a fost ulterior exclus din cursa electorală, iar George Simion, naționalist în vârstă de 38 de ani, conduce după primul tur. Totuși, sondajele arată o scădere a diferenței față de candidatul moderat Nicușor Dan înaintea votului decisiv de duminică.
”Implementarea măsurilor adoptate de autoritățile române nu respectă standardele de obiectivitate electorală”
Elena Calistru, președinta și cofondatoarea ONG-ului Funky Citizens, care monitorizează dezinformarea, susține că implementarea măsurilor adoptate de autoritățile române nu respectă standardele de obiectivitate electorală.
Criticile vizează reglementările de urgență adoptate în ianuarie, considerate excesive și punitive. Acestea clasifică în mod nedrept alegătorii obișnuiți drept „actori politici”, obligă platformele să șteargă conținutul în maximum cinci ore și prevăd amenzi ce pot depăși jumătate din salariul mediu anual.
Din 4 aprilie, au fost emise peste 4.000 de ordine de eliminare a conținutului, majoritatea pe TikTok.
Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul Electoral Central nu au răspuns solicitărilor de comentarii, transmite Politico.
„Autoritățile au eșuat lamentabil în noiembrie și acum vor instrumente prin care să controleze acest tip de comportament”, a declarat Septimius Pârvu, coordonatorul programului electoral al ONG-ului Expert Forum, care militează pentru transparență și responsabilitate.
Zeci de reclamații zilnic
Biroul Electoral Central „procesează zeci de reclamații zilnic” și „unele decizii sunt controversate, cum ar fi cele care au dus la eliminarea unor conținuturi care nu ar fi trebuit etichetate drept publicitate politică”, a mai spus Pârvu.
Dan Barna, europarlamentar român din partea dreptei centriste, a transmis luna trecută o scrisoare Comisiei Europene în care își exprimă îngrijorarea privind faptul că Biroul Electoral cenzurează „libertatea de exprimare a cetățenilor”, invocând cazuri de eliminare a postărilor „sub pretextul” că utilizatorii sunt actori politici.
Dacă noile reguli permit „interzicerea postărilor cetățenilor simpli, fără nicio afiliere politică”, este o poveste „kafkiană”, a declarat Barna într-un interviu.
„Îmi este teamă că, dacă se vor face prea multe ștergeri abuzive sau dacă prea multe dintre ele vor fi anulate de instanțe ulterior, alegerile ar putea alimenta criticile extremei drepte la adresa eforturilor legitime de combatere a conținutului ilegal online, cum ar fi discursul instigator la ură”, a adăugat Barna.
Cenzură aleatorie
Unul dintre videoclipurile a cărui eliminare a fost cerută de autorități arată un bărbat care aplaudă în sufrageria sa pe ritmul unei melodii pop, însoțit de mesajul:
„Aplaudă dacă și tu vrei să te întorci acasă, aplaudă pentru GS și CG”, făcând referire la George Simion și Călin Georgescu. Bărbatul are 148 de urmăritori și publică în general conținut despre o fetiță ce pare fiica sa.
Mai multe clipuri revizuite de POLITICO arată influenceri de diverse tipuri susținându-l pe Simion. Unele provin de la politicieni locali, iar altele de la conturi care par a fi automate.
Potrivit Biroului Electoral Central, orice utilizator care postează preponderent mesaje politice în mod repetat este considerat actor politic, iar orice conținut care „în mod direct sau indirect îndeamnă alegătorii să voteze sau să nu voteze” pentru un candidat este considerat material de publicitate electorală.
