Helsinki nu a înregistrat niciun deces legat de trafic în ultimul an, au anunțat oficialii municipali în această săptămână.
Deși numărul deceselor rutiere este în scădere la nivelul Uniunii Europene — cu un declin de 3% în 2024 — accidentele cu urmări tragice sunt încă frecvente în zonele metropolitane. A parcurge un an întreg fără un astfel de incident este o realizare remarcabilă pentru orice oraș — cu atât mai mult pentru o capitală europeană, scrie Politico.
În 2023, 7.807 europeni și-au pierdut viața în accidente rutiere în orașele din UE. În Berlin, 55 de persoane au murit în accidente de circulație anul trecut, iar în regiunea Bruxelles, nouă persoane și-au pierdut viața în ultimele 12 luni.
Deși Helsinki este una dintre cele mai mici capitale din UE, cu puțin sub 690.000 de locuitori, aproximativ 1,5 milioane de oameni trăiesc și fac naveta în întreaga zonă metropolitană.
Cum a fost posibil
Roni Utriainen, inginer de trafic din cadrul Diviziei de Mediu Urban al orașului, a declarat pentru presa finlandeză că această realizare se datorează „multor factori… dar limitele de viteză sunt printre cele mai importante”.
Invocând date care arată că riscul de deces al pietonilor se înjumătățește atunci când viteza de impact a unei mașini scade de la 40 la 30 km/h, autoritățile locale au impus această limită mai redusă în majoritatea zonelor rezidențiale și în centrul orașului Helsinki în 2021.
Limitele sunt aplicate cu ajutorul a 70 de noi camere de supraveghere a vitezei și printr-o strategie de poliție bazată pe politica națională „Vision Zero”, care are ca scop zero răni sau decese în trafic. Datele colectate de Liikenneturva, entitatea responsabilă de siguranța rutieră din Finlanda, arată că numărul deceselor rutiere din Helsinki este în continuă scădere.
Model european
Autoritățile din Helsinki încearcă de cinci ani să reproducă „miracolul” din 2019, când niciun pieton sau biciclist nu a fost ucis în coliziuni cu mașini.
Utriainen a subliniat că succesul acestui demers se bazează pe politici de mobilitate și strategii de dezvoltare urbană pe termen lung, bazate pe date concrete, care au transformat o capitală odinioară dominată de mașini. În multe părți ale orașului, drumurile au fost îngustate și au fost plantați copaci în mod intenționat pentru a-i face pe șoferi să se simtă inconfortabil — raționamentul fiind că un peisaj urban complex îi obligă pe șoferi să conducă mai precaut prin zonele populate.
Orașul a investit, de asemenea, în infrastructură pentru pietoni și bicicliști, inclusiv o rețea completă de piste de biciclete de peste 1.500 de kilometri. A extins rețeaua de transport public prin autobuze ecologice și autonome, și a obținut finanțare de la Banca Europeană de Investiții pentru o nouă linie de tramvai.
Utriainen a spus că aceste îmbunătățiri au contribuit la „reducerea utilizării mașinilor și, odată cu aceasta, a numărului de accidente grave”. Statisticile arată că între 2003 și 2023, numărul accidentelor cu victime din oraș a scăzut de la 727 la doar 14.
Succesul Helsinki atrage atenția la Bruxelles, unde Comisia Europeană face presiuni pentru a reduce decesele în trafic. La începutul acestui an, comisarul pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a remarcat că majoritatea țărilor membre nu sunt pe cale să atingă obiectivul stabilit în 2018 de a înjumătăți decesele rutiere până în 2030.
