Premierul Ilie Bolojan a declarat că decizia de eliminare a unor scutiri de taxe pentru persoanele cu dizabilități nu trebuie interpretată ca o sancțiune, ci ca o măsură menită să reașeze echilibrul bugetar într-un context în care numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, iar presiunea asupra finanțelor publice este tot mai mare.
„Nu e vorba de o pedeapsă, este pur şi simplu vorba de capacitatea statului de a susţine, în ce măsură susţine anumite lucruri, în ce măsură scuteşte de orice fel de taxe anumite categorii”, a afirmat premierul într-o intervenție la Europa FM.
Bolojan a subliniat că înțelege situațiile dificile ale persoanelor cu dizabilități și că statul continuă să ofere sprijin în limitele posibilităților financiare actuale.
Impactul bugetar și creșterea numărului de beneficiari
Premierul a arătat că legislația din ultimii ani, precum și tolerarea unor situații administrative, au condus la o creștere accentuată a numărului persoanelor încadrate în această categorie, ceea ce a generat un impact bugetar major.
Potrivit acestuia, aplicarea cumulativă a facilităților fiscale pentru un număr mare de beneficiari a afectat în mod direct veniturile autorităților locale, care ulterior solicită sprijin financiar suplimentar de la bugetul central.
„Toate aceste drepturi, aplicate la un număr mare de cetăţeni, au avut un impact enorm în veniturile autorităţilor locale care cer bani de la guvern, pe care nu-i avem”, a explicat Bolojan.
În acest context, Guvernul a decis eliminarea unor exceptări, inclusiv scutirea de la impozitul pe proprietate.
Ce facilități rămân în vigoare pentru persoanele cu dizabilități
Șeful Executivului a precizat că anumite beneficii esențiale rămân active. De exemplu, persoanele cu dizabilități nu plătesc contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS), deși beneficiază de servicii medicale frecvente și costisitoare.
„Este un efort pe care îl face ţara asta, atâta cât poate”, a spus premierul, menționând că sistemul continuă să ofere sprijin în domeniul sănătății și al altor drepturi sociale.
Posibile ajustări și soluții pentru cazurile grave
Bolojan a recunoscut că măsura a fost adoptată într-un calendar presat, în condițiile în care implementarea a fost întârziată de contestații la Curtea Constituțională. Din acest motiv, nu a existat suficient timp pentru o analiză detaliată a impactului diferențiat asupra diverselor categorii de beneficiari.
Premierul a anunțat că Guvernul va realiza o evaluare suplimentară și că pot fi identificate soluții pentru situațiile în care persoanele afectate nu dețin proprietăți de valoare sau bunuri de lux.
„Pentru cazuri în care nu e vorba de proprietăţi mari, nu e vorba de maşini scumpe, pot fi găsite anumite formule de facilităţi”, a precizat acesta.
În opinia sa, o eventuală reconfigurare a facilităților ar trebui să țină cont de criterii obiective și de gravitatea situației individuale.
Reforma fiscală și responsabilitatea administrațiilor locale
Premierul a adăugat că ajustarea impozitelor pe proprietate era o obligație asumată de România în ultimii ani, însă guvernele anterioare au amânat implementarea, iar autoritățile locale au evitat majorările pentru a nu genera nemulțumiri în rândul populației.
„Dacă le-am fi ridicat treptat sau anterior, lucrurile ar fi fost mai uşor de gestionat”, a arătat Bolojan.
În acest moment, Executivul încearcă să corecteze dezechilibrele acumulate, într-un context bugetar dificil, în care resursele sunt limitate, iar cererile de finanțare cresc.
