Administraţia preşedintelui Donald Trump a diminuat criticile în raportul-cheie al guvernului SUA privind drepturile omului, vizând în special țări partenere apropiate precum El Salvador și Israel, în timp ce a intensificat observațiile negative pentru Brazilia și Africa de Sud, scrie Reuters.
Raportul nu menționează criza umanitară gravă din Gaza și se referă la invazia Rusiei în Ucraina ca la „războiul Rusia-Ucraina”.
În cazul El Salvador, documentul din 2024 afirmă că „nu au existat rapoarte credibile privind încălcări semnificative ale drepturilor omului”, în contrast cu ediția din 2023, care consemna probleme grave precum tortura, ucideri ilegale și condiții de detenție periculoase.
România- criticată
Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la situaţia drepturilor omului în 2024 în România consemnează că anularea alegerilor prezidenţiale a fost văzută ca „o restricţie nejustificată a libertăţii de exprimare politică” şi contestă o operaţiune de interferare a Rusiei prin intermediul reţelelor sociale afirmând că „observatori independenţi au sugerat că acea campanie în cauză de pe reţelele sociale a fost o activitate electorală organică a unui partid politic românesc”.
De asemenea, printre problemele semnificative în domeniul drepturilor omului se numără cele care ţin de buna funcţionare a unei prese libere şi sunt consemnate unele deficienţe în apărarea drepturilor lucrătorilor, protecţiei copiilor, precum şi o creştere a cazurilor de antisemitism.
Israel și Gaza: tăcere asupra crizei umanitare
Secțiunea dedicată Israelului este semnificativ redusă față de anul trecut și nu menționează cele peste 61.000 de victime din Gaza, conform datelor Ministerului Sănătății din enclavă, ca urmare a represaliilor israeliene după atacul Hamas din octombrie 2023.
Raportul a fost amânat luni întregi, oficialii numiți de Trump modificând versiunea inițială pentru a o alinia la politica „America First”. Au fost introduse noi categorii precum „Viața”, „Libertatea” și „Securitatea persoanei”.
Evaluări pe sărite
Administraţia Trump s-a îndepărtat de promovarea tradiţională a democraţiei şi a drepturilor omului de către SUA, considerând-o o ingerinţă în afacerile altor ţări, chiar dacă a criticat ţări în mod selectiv, în conformitate cu politica sa mai largă faţă de o anumită ţară.
Un exemplu este Europa, unde oficialii administraţiei Trump au intervenit în repetate rânduri în politica europeană pentru a denunţa ceea ce consideră a fi limitarea ascensiunii liderilor de dreapta, inclusiv în ţări precum România, Germania şi Franţa, şi au acuzat autorităţile europene de cenzurarea opiniilor, cum ar fi criticile la adresa imigraţiei, notează Reuters.
Timp de decenii, Raportul privind drepturile omului al Departamentului de Stat, mandatat de Congres, a fost utilizat ca model de referinţă pentru promovarea drepturilor globale.
Raportul din acest an a fost pregătit în urma unei reorganizări majore a departamentului, care a inclus concedierea a sute de persoane, multe dintre ele din Biroul pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă, care se ocupă de redactarea raportului.
În aprilie, secretarul de stat Marco Rubio a scris un articol de opinie în care afirma că biroul a devenit o platformă pentru „activiştii de stânga” şi promitea că administraţia Trump îl va reorienta pentru a se concentra pe „valorile occidentale”.
În Brazilia, unde administraţia Trump a intrat în conflict cu guvernul, Departamentul de Stat a constatat că situaţia drepturilor omului s-a deteriorat, după ce raportul din 2023 nu a constatat schimbări semnificative. Raportul din acest an a vizat instanţele judecătoreşti, afirmând că acestea au luat măsuri care subminează libertatea de exprimare şi suprimă în mod disproporţionat discursul susţinătorilor fostului preşedinte Jair Bolsonaro, printre alţii.
Bolsonaro este judecat în faţa Curţii Supreme sub acuzaţia că a conspirat cu aliaţii săi pentru a răsturna cu violenţă înfrângerea sa electorală din 2022 în faţa preşedintelui de stânga Luiz Inacio Lula da Silva. Trump a calificat acest caz drept „vânătoare de vrăjitoare” şi l-a invocat ca motiv pentru impunerea unei taxe vamale de 50% asupra produselor braziliene.
În Africa de Sud, al cărui guvern a fost acuzat de administraţia Trump de discriminare rasială împotriva afrikanerilor, raportul din acest an arată că situaţia drepturilor omului s-a înrăutăţit semnificativ. Raportul menţionează că „Africa de Sud a făcut un pas îngrijorător în direcţia exproprierii afrikanerilor şi a continuării abuzurilor împotriva minorităţilor rasiale din ţară”.
În raportul de anul trecut, Departamentul de Stat nu a constatat schimbări semnificative în situaţia drepturilor omului în Africa de Sud.
Trump a emis anul acesta un decret prin care solicita SUA să relocheze afrikanerii. El i-a descris ca victime ale „violenţei împotriva proprietarilor de terenuri defavorizaţi din punct de vedere rasial”, acuzaţii care s-au făcut ecoul afirmaţiilor extremei drepte, dar care au fost contestate de guvernul sud-african.
Africa de Sud a respins concluziile raportului, afirmând că acesta este eronat, inexact şi dezamăgitor. „Este ironic că un raport al unei naţiuni care a părăsit Consiliul ONU pentru Drepturile Omului şi, prin urmare, nu se mai consideră responsabilă într-un sistem multilateral de evaluare inter pares, încearcă să producă rapoarte unilaterale, lipsite de fapte, fără niciun proces echitabil sau angajament”, a declarat guvernul sud-african.
