Pe 18 mai, fondatorul serviciului de mesagerie Telegram, Pavel Durov, a publicat o serie de postări pe rețeaua de socializare X, afirmând că serviciile secrete franceze i-au cerut să „interzică vocile conservatoare din România înainte de alegeri”.
Mesajele au fost publicate în ziua în care România organiza al doilea tur al alegerilor prezidențiale și puteau fi interpretate ca acuzații de imixtiune în vot.
Alegerile prezidențiale din România
Durov și-a publicat mesajele în seara zilei de 18 mai, când votul se apropia de sfârșit. În primele sale postări, el a afirmat că guvernul unei țări din Europa de Vest s-a adresat companiei în legătură cu alegerile prezidențiale din România, solicitându-i „să reducă la tăcere vocile conservatoare”.
Nu a specificat despre ce țară este vorba, dar a ilustrat cuvintele „ghici care” dintre paranteze cu un emoji al unei baghete, care ar putea fi luat ca o referință la Franța.
”Un guvern vest-european (ghiciți care 🥖) a apelat la Telegram pentru a reduce la tăcere vocile conservatoare din România înaintea alegerilor prezidențiale de astăzi. Am refuzat categoric. Telegram nu va restricționa libertățile utilizatorilor români și nici nu le va bloca canalele politice.
Nu poți „apăra democrația” distrugând democrația. Nu poți „combate interferența electorală” intervenind în alegeri. Ori ai libertate de exprimare și alegeri corecte, ori nu ai. Și poporul român merită ambele”.
Răspunsul Franței
Ca răspuns, Ministerul francez de Externe a respins „acuzațiile complet nefondate” la adresa autorităților țării de interferență în alegerile prezidențiale din România, care sunt răspândite pe Telegram și Twitter.
Ministerul nu l-a menționat pe Durov în declarația sa, dar a atașat la postarea sa de pe X o captură de ecran a mesajului fondatorului Telegram cu cuvântul „fals”.
Ministerul de Externe a reamintit că primul tur al alegerilor prezidențiale din România, care a avut loc în decembrie 2024, a fost anulat în urma „ingerinței unor entități legate de Rusia”.
Investigațiile ulterioare efectuate de autoritățile române și de Comisia Europeană „au confirmat gravitatea acestor interferențe”, se arată în comunicat.
„În acest context, acuzațiile recente la adresa Franței sunt doar o distragere a atenției de la amenințările reale de intervenție la adresa României”, a declarat ministerul francez.
Durov a continuat cu acuzațiile
Câteva ore mai târziu, Durov a publicat o a treia postare în care acuza direct Franța că a încercat să se amestece în alegerile din România.
„În primăvara aceasta, în Salonul de la Hotelul Crillon, Nicolas Lerner, șeful serviciilor secrete franceze, mi-a cerut să interzic vocile conservatoare în România înainte de alegeri. Am refuzat. Nu am blocat protestatarii în Rusia, Belarus sau Iran. Și nu vom începe să facem asta în Europa”, a scris fondatorul Telegram. El nu a specificat ce anume, când și în ce circumstanțe a cerut Lerner.
În Franța, declarația lui Durov nu a fost încă comentată, dar a fost susținută de proprietarul X, Elon Musk.
„Ascultați, ascultați”, a scris el sub postarea fondatorului Telegram.
Declarațiile lui Durov au fost comentate și de reprezentanta oficială a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a subliniat o anumită „încălcare gravă a libertății de exprimare și încălcare a drepturilor omului în Franța”.
„Această acuzație este mult mai gravă: se referă la o interferență directă în afacerile interne ale unui stat suveran și la manipularea unui mecanism democratic fundamental – alegerile”, a declarat Zakharova.
Acuzații de dezinformare
Postările lui Durov au fost criticate de jurnalistul de investigații Hristo Grozev, care a numit mesajele sale „înșelătoare”.
Grozev a menționat că pe 18 mai, rețelele de socializare au fost inundate de știri false, inclusiv cele generate de inteligența artificială, în care Franța a fost acuzată de interferență în alegerile din România.
„În acest context, Durov a publicat un tweet care poate fi interpretat doar ca o solicitare a Franței către Telegram să reducă acum/recent la tăcere canalele Telegram «conservatoare» (adică antieuropene, pro-ruse)”, a remarcat jurnalistul.
Grozev a reamintit că Durov a fost reținut la Paris în august 2024 și că până la 15 martie 2025 a locuit în Franța sub supraveghere judiciară, în legătură cu ancheta desfășurată împotriva sa.
Astfel, dacă e să dăm crezare afirmațiilor fondatorului Telegram conform cărora „în această primăvară” Lerner i-a cerut să „interzică vocile conservatoare din România înainte de alegeri”, scrie jurnalistul, cererea de cenzură din partea autorităților franceze ar fi trebuit să fie primită de Durov înainte de mijlocul lunii martie.
Totuși, la acea vreme, candidații pentru alegerile prezidențiale nici măcar nu fuseseră încă înregistrați.