Potrivit datelor Barometrului INSCOP Research, realizat în perioada 26–30 mai 2025, 41,7% dintre români consideră că riscul unui conflict sau război care să implice România reprezintă principala lor sursă de îngrijorare.
Alte surse de anxietate: sănătatea, prețurile și drepturile fundamentale
- 15% dintre respondenți au menționat înrăutățirea stării de sănătate ca cea mai importantă sursă de îngrijorare.
- 14,9% sunt preocupați de creșterea prețurilor.
- 9,2% se tem de diminuarea drepturilor și libertăților fundamentale.
- 8,2% se tem de diminuarea veniturilor.
- 5,4% sunt îngrijorați de pierderea locului de muncă.
- 1,6% se tem de degradarea mediului înconjurător.
- 2,4% au menționat alte probleme.
- 1,6% nu au știut sau nu au răspuns.
Profilul celor mai îngrijorați: femei, vârstnici, angajați la stat
Potrivit sondajului, îngrijorarea legată de un posibil conflict militar este mai puternică în rândul:
- votanților PSD și AUR, comparativ cu cei ai PNL și USR;
- femeilor, în comparație cu bărbații;
- persoanelor peste 60 de ani, față de tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani;
- angajaților din sectorul public, mai mult decât celor din privat.
Context geopolitic și percepția publică
Remus Ștefureac, director executiv al INSCOP Research, explică faptul că rezultatele sondajului reflectă o anxietate socială alimentată de contextul regional:
„Cea mai mare parte a românilor (aproape 42%) sunt îngrijoraţi de posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România, ceea ce reprezintă un procent de aproape trei ori mai mare decât următoarele surse de îngrijorare. Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, intensificarea conflictului și dificultățile legate de ajungerea la o soluție de pace se numără printre motivele unei asemenea percepții. (…) Din acest motiv, încrederea în NATO și Armată este atât de ridicată, iar o majoritate puternică sprijină creșterea cheltuielilor pentru înzestrarea Armatei României.”
Metodologia sondajului INSCOP
- Perioada de colectare a datelor: 26–30 mai 2025
- Metoda: CATI (interviuri telefonice)
- Eșantion: 1.150 de persoane, reprezentativ pe sexe, vârste și ocupații pentru populația adultă neinstituționalizată a României
- Marja de eroare: ± 2,9%
- Nivel de încredere: 95%
