Organizația pentru drepturile omului Human Rights Watch, împreună cu SITU Research and Truth Hounds, au publicat o investigație la scară largă asupra modului în care Rusia a capturat Mariupol în primăvara anului 2022.
În timpul luptelor, care au durat mai bine de o lună și jumătate, localnicii s-au trezit într-un oraș asediat, fără hrană, apă sau electricitate.
Morții au fost îngropați în morminte temporare chiar în curțile clădirilor de locuit. Activiștii pentru drepturile omului au studiat imagini prin satelit ale cimitirelor orașului și au ajuns la concluzia că, din martie 2022 până în februarie 2023, cel puțin opt mii de oameni au murit în Mariupol.
Mai mult, aceste date sunt subestimate, subliniază HRW: de multe ori cadavrele erau îngropate în același mormânt. În plus, mulți dintre morți au rămas în casele lor, care apoi au fost complet distruse prin bombardare sau demolate de autoritățile de ocupație, a arătat publicația Meduza într-o invetigație.
Mulți ucraineni încă nu știu nimic despre soarta celor dragi. În partea centrală a orașului, peste 90% din clădirile rezidențiale au fost distruse.
Rusia reconstruiește Mariupol peste urmele de crime de război
Acum Rusia reconstruiește Mariupol, distrugând în același timp urme de crime de război.
Înainte de războiul pe scară largă, în Mariupol trăiau aproximativ 540 de mii de oameni. Orașul, situat pe coasta Mării Azov, a fost un important centru cultural și industrial (a găzduit două mari fabrici metalurgice), precum și unul dintre punctele de comerț cheie datorită portului său maritim.
După lansarea unei invazii la scară largă pe 24 februarie 2022, trupelor ruse au avut nevoie de câteva zile pentru a încercui Mariupol și aproximativ încă o lună și jumătate pentru a captura complet orașul.
Pe 21 aprilie, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a raportat președintelui Vladimir Putin despre capturarea orașului. Și o lună mai târziu, pe 21 mai, ultimii soldați ucraineni care țineau linia la uzina Azovstal s-au predat.
Pe toată perioada ostilităților au rămas în Mariupol civili care fie nu au putut, fie nu au vrut să plece. În orașul asediat, s-au refugiat în subsoluri și adăposturi, au gătit mâncare pe străzi din cauza lipsei curentului electric, au căutat apă și hrană sub foc armat și au îngropat morții în curțile caselor distruse.
93% din clădiri rezidențiale au fost distruse
Human Rights Watch a vorbit cu sute de locuitori din Mariupol care au reușit să părăsească orașul după asediu și a studiat peste 850 de fotografii și videoclipuri pentru a evalua amploarea distrugerii din oraș.
Pe harta compilată pe baza rezultatelor acestor studii, activiștii pentru drepturile omului au reconstruit modele 3D ale mai multor blocuri din jurul străzii centrale a orașului, Mira Avenue.
În această zonă, HRW estimează că 54% din clădiri (adică 4.884 din 9.043) au fost avariate de bombardamente.
Procentul de distrugere în rândul clădirilor rezidențiale cu mai multe apartamente este și mai mare – 93% din clădiri (433 din 477). Aproape jumătate din casele private cu un etaj au fost și ele distruse.
