Anul 2023 a devenit cel mai cald an din istorie fiind înregistrate cu 1,48 mai multe grade la nivel mondial decât clima din era preindustrială, a anunţat marţi serviciul european Copernicus.
Copernicus este componenta de observare a Pământului a Programului Spațial al Uniunii Europene, gestionată de Comisia Europeană și implementată în parteneriat cu statele membre ale UE.
Cu o temperatură medie de 14,98°C, anul trecut a fost cu 1,48°C mai cald decât clima din epoca preindustrială (1850-1900), a anunţat marţi observatorul european Copernicus în raportul său anual. Noul record depăşeşte cu mult (0,17°C) recordul precedent, deşi recent, stabilit în 2016.
În spatele acestei măsurători se află o lungă listă de dezastre climatice, alimentate de emisiile de gaze cu efect de seră ale omenirii: incendii masive în Canada, secete extreme în Cornul Africii şi în Orientul Mijlociu, valuri de căldură fără precedent în timpul verii în Europa, în Statele Unite şi în China, călduri record în timpul iernii în Australia şi în America de Sud, ploi devastatoare, uragane mai puternice şi aşa mai departe.
Deşi datele anuale ale Copernicus datează din 1850, temperaturile înregistrate în 2023 „le depăşesc probabil pe cele din orice perioadă de cel puţin 100.000 de ani”, cunoscute din inelele copacilor sau din carote de gheaţă, a comentat Samantha Burgess, şefa adjunctă a Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S).
„2023 a fost un an excepţional, cu recorduri climatice care au căzut ca piesele de domino”, a adăugat ea.
Analiza publicată la o lună după COP28
Analiza anuală este publicată la o lună după Conferinţa Naţiunilor Unite de la Dubai privind clima.
COP28, însărcinată cu stabilirea unei soluţii pentru salvarea ţintei de 1,5°C din Acordul de la Paris, a dat naştere unui acord istoric care deschide calea eliminării treptate a combustibililor fosili, principalele cauze ale încălzirii globale, în ciuda numeroaselor concesii făcute ţărilor bogate în petrol şi gaze.
Copernicus prezice că este „probabil” ca pragul de 1,5°C pentru încălzirea pe o perioadă de 12 luni să fie măsurat „în ianuarie sau februarie 2024”, în ciuda vremii reci care afectează în prezent Europa. Totuşi, observatorul subliniază că această anomalie trebuie să fie calculată în medie pe „cel puţin 20 de ani” pentru a se considera că temperatura globală a atins această limită.
Dar această perspectivă se apropie: pentru a rămâne în această limită, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să scadă cu 43% până în 2030 faţă de 2019, potrivit experţilor în climă ai IPCC. Cu toate acestea, declinul la nivel mondial nu a început încă, chiar dacă unii experţi prezic că vârful emisiilor este iminent.
Climatul actual se consideră că s-a încălzit deja în mod constant cu aproximativ 1,2°C faţă de perioada 1850-1900. Iar la rata actuală a emisiilor, IPCC prevede că pragul de 1,5°C are o şansă de 50/50 de a fi atins în medie până în anii 2030-2035.
