În septembrie 2026, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a declarat că țara sa ar putea găzdui arme nucleare. În același timp, în Lituania, autoritățile au trecut la acțiuni concrete: în octombrie, Seimul a votat pentru eliminarea interdicției constituționale privind amplasarea armelor.
Despre consecințele la care ar putea duce, în cele din urmă, aceste evoluții vorbește politologul și cercetătorul Institutului Leton de Politică Externă, Serghei Potapkin, într-un articol pentru Carnegie Politika.
„Update24” publică integral acest text.
Logica escaladării
În 1997, când aderarea la NATO a țărilor din fostul bloc socialist și chiar a fostelor republici ale URSS începea să devină o realitate, Rusia și Alianța au semnat Actul fondator NATO–Rusia. Acordul a consemnat că NATO nu are intenția, planul sau motivul de a amplasa arme nucleare pe teritoriul noilor state membre. Această formulare separa extinderea Alianței de extinderea geografică a prezenței sale nucleare.
De atunci, acest echilibru s-a menținut timp de câteva decenii, în pofida numeroaselor crize din relațiile dintre Rusia și Occident. Schimbarea a început abia în 2022, când, după declanșarea invaziei Ucrainei, Moscova a decis să folosească șantajul nuclear împotriva aliaților occidentali ai Kievului, pentru a limita amploarea sprijinului acordat de aceștia.
Chiar în prima declarație privind începerea invaziei, la 24 februarie 2022, Vladimir Putin a amintit de statutul nuclear al Rusiei și a amenințat cu consecințe fără precedent pe cei care ar încerca să intervină. Ulterior, Moscova a crescut în mod constant nivelul tensiunilor nucleare prin declarații amenințătoare, exerciții militare demonstrative, rescrierea doctrinei nucleare și decizia de a amplasa muniții nucleare pe teritoriul Belarusului.
Aceste acțiuni au oferit guvernelor europene argumente pentru a-și revizui propriile doctrine de securitate. Restricțiile consemnate în Actul fondator din 1997 au încetat să mai corespundă noilor realități, în condițiile în care Moscova a început să utilizeze arsenalul nuclear nu ca fundament al descurajării, ci ca instrument de presiune.
Această schimbare a fost resimțită deosebit de puternic în Lituania și Letonia, care se învecinează direct cu Belarusul, unde au apărut focoase nucleare rusești. În general, ambele țări se află deja sub umbrela nucleară a NATO, prin simplul fapt că sunt membre ale Alianței. Însă amenințările tot mai mari ale Moscovei le determină să caute modalități de a-și lega cât mai strâns propria securitate de garanțiile oferite de puterile nucleare.
În țările baltice există temerea că Moscova ar putea declanșa un conflict militar limitat împotriva lor, mizând pe faptul că amenințarea unui război nuclear la scară largă ar împiedica celelalte state NATO să intervină activ. Prin urmare, cu cât prezența militară a forțelor aliate pe teritoriul baltic va fi mai extinsă și mai diversificată, cu atât Moscova va avea mai puține motive să spere că un asemenea scenariu este posibil.
Deocamdată, doar un potențial
Votul din octombrie al Seimului lituanian pentru abrogarea articolului din Constituție care interzice prezența armelor de distrugere în masă și a bazelor militare străine pe teritoriul țării a provocat multă agitație atât în presa europeană, cât și în cea rusă. Totuși, deocamdată este vorba doar despre prima lectură. A doua este programată pentru 12 ianuarie 2027.
Așadar, restricția constituțională rămâne în vigoare și, chiar dacă va fi eliminată definitiv, pentru amplasarea armelor va fi necesară adoptarea unei decizii separate. În același timp, ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, a precizat încă din iunie că amplasarea armelor nucleare în Lituania pe timp de pace nu este în continuare luată în discuție. Eliminarea interdicției ar trebui să permită o asemenea decizie doar în cazul unei crize sau al unui război.
Constituția Letoniei nu a conținut niciodată o interdicție similară, astfel că discuțiile de aici evoluează fără a fi necesare voturi parlamentare corespunzătoare. La 30 septembrie 2026, președintele Rinkēvičs a declarat că Letonia ar putea primi arme nucleare dacă NATO ar considera în mod colectiv că acest lucru este necesar. Potrivit evaluării sale, legislația letonă nu conține obstacole precum cele existente în Lituania. În același timp, președintele a precizat că în prezent nu se desfășoară negocieri privind amplasarea armelor nucleare în Letonia.
Cu toate acestea, în pofida tuturor rezervelor exprimate, evoluțiile arată clar că atât Lituania, cât și Letonia au început să reanalizeze în mod serios liniile roșii referitoare la propriul statut de state fără arme nucleare. La acest proces contribuie și schimbările din strategiile nucleare ale principalelor puteri europene.
Îndoielile privind fiabilitatea angajamentelor SUA de a-și apăra aliații europeni și amenințările nucleare venite din partea Moscovei au dat un nou impuls ideii de creare a unui sistem de descurajare bazat pe propriile forțe ale Europei. Mai exact, pe arsenalele Franței și Marii Britanii, singurele state europene membre NATO care dețin arme nucleare.
În martie 2026, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat conceptul de „descurajare avansată”, un program de protejare a aliaților europeni prin intermediul forțelor nucleare franceze, care permite amplasarea temporară a unor elemente ale forțelor strategice franceze, în primul rând a aviației, pe teritoriul statelor partenere.
Lituania și Letonia s-au numărat printre primele țări care și-au anunțat intenția de a participa la acest program. De asemenea, Lituania și-a confirmat participarea la discuțiile privind posibila amplasare pe teritoriul său a unor forțe americane de descurajare nucleară strategică. În viziunea conducerii celor două țări, dezvoltarea capacităților lor militare până la nivelul la care ar putea primi un arsenal nuclear pe propriul teritoriu ar trebui să consolideze garanțiile de securitate la un nivel nou, superior.
Obstacole și oportunități
Totuși, pe acest drum există încă numeroase obstacole. În primul rând, este vreunul dintre aliați pregătit să își amplaseze armele în țările baltice? Lituania și Letonia deschid această posibilitate din partea lor, însă deocamdată nu există o mișcare corespunzătoare din partea puterilor nucleare. Până în prezent nu a fost încheiat niciun acord care să deschidă posibilitatea reală a amplasării unui arsenal nuclear în Letonia sau Lituania.
Nu există nici anunțuri privind planuri de construire a infrastructurii necesare în aceste țări. Chiar dacă vor fi încheiate noi acorduri cu una dintre puterile nucleare, va trebui rezolvată problema pregătirii tehnice a țării-gazdă. Amplasarea munițiilor nucleare necesită construirea unei infrastructuri speciale, măsuri serioase de securitate și personal instruit. Pregătirea bazelor baltice pentru o asemenea misiune nu a fost confirmată public.
În plus, nu există o imagine clară asupra poziției opiniei publice. Puținele date disponibile nu permit înțelegerea cu certitudine a atitudinii locuitorilor față de posibilitatea amplasării armelor nucleare.
Într-un sondaj Spinter realizat în Lituania în martie 2026, 40% dintre respondenți au susținut modificarea Constituției pentru a permite primirea armelor nucleare ale aliaților. Împotrivă s-au pronunțat 28%. Oponenții amendamentului susțin că garanțiile NATO existente sunt suficiente pentru asigurarea securității Lituaniei, iar amplasarea armelor nu ar face decât să crească riscurile pentru țară. Susținătorii consideră că oferirea unor posibilități suplimentare aliaților ar trebui să descurajeze Rusia să atace.
În Letonia nu au fost realizate deloc cercetări sociologice serioase pe această temă. Un sondaj din iunie al emisiunii de televiziune „900 de secunde” a indicat un sprijin de 25%, față de 61% dintre respondenți care se opuneau amplasării armelor nucleare ale aliaților. În același timp, un vot online deschis organizat de postul TV3 arată un raport aproape invers: 58% pentru și 42% împotrivă.
A treia țară din regiune, Estonia, respinge public necesitatea de a primi focoase nucleare, dar caută, la rândul său, un loc sub umbrela nucleară franceză. În septembrie, prim-ministrul estonian a confirmat că țara poartă negocieri pentru aderarea la inițiativa franceză de descurajare.
Vecinii de la Marea Baltică, Finlanda și Suedia, s-au alăturat deja inițiativei franceze, menținând însă poziția de a nu amplasa arme nucleare pe propriul teritoriu pe timp de pace. Exemplul lor arată că participarea la sistemul francez de descurajare nu presupune neapărat amplasarea directă a focoaselor nucleare.
În același timp, nu există îndoieli că precizarea privind neamplasarea armelor pe timp de pace urmărește, înainte de toate, evitarea unei escaladări inutile a situației. În realitate însă, dacă a fost deja stabilit obiectivul de a primi arme nucleare în cazul unei crize, infrastructura corespunzătoare va trebui construită din timp, încă din perioada de pace. Ulterior, simpla existență a acesteia va face amplasarea armelor posibilă din punct de vedere practic. Cu alte cuvinte, în spatele formulei privind neamplasarea armelor se va afla o capacitate concretă de a primi focoase nucleare, chiar dacă în prezent guvernele exclud un asemenea pas.
Este probabil ca, în viitorul previzibil, Franța să reușească să încheie un acord privind includerea țărilor baltice în programul său de descurajare: asemenea inițiative nu sunt lansate pentru ca, ulterior, aliații să fie refuzați. Și, deși participarea la program nu înseamnă încă apariția focoaselor nucleare franceze în țările baltice, aceasta va crea baza contractuală necesară pentru ca un asemenea scenariu să poată deveni realitate în circumstanțe critice.
În concluzie, amplasarea unui arsenal nuclear în țările baltice în viitorul apropiat pare puțin probabilă. Nu există nici acordul puterilor nucleare, nici tratate obligatorii și nici infrastructura pregătită. În același timp, țările baltice au început deja să considere prezența temporară a armelor nucleare în cazul unei crize sau al unui război drept un scenariu posibil. Prin urmare, și o escaladare ulterioară, care să presupună amplasarea în perspectivă a arsenalelor nucleare ale aliaților, are șanse mai mari de zero să se materializeze.
