„Evoluăm într-o lume a marilor puteri, unde există o tentație reală de a împărți lumea”, spune președintele Franței.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a criticat administrația Trump pentru sfidarea ordinii globale bazate pe reguli, după răsturnarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, și reluarea amenințărilor privind anexarea Groenlandei.
„Statele Unite sunt o putere consacrată care se îndepărtează treptat de unii dintre aliații săi și se eliberează de regulile internaționale pe care obișnuia să le promoveze”, a declarat Macron în timpul discursului său anual de politică externă.
Macron a folosit discursul pentru a contura imaginea unor puteri globale prădătoare care caută să împartă lumea în sfere de influență, cu SUA dominând emisfera vestică în cadrul așa-numitei Doctrine Donroe.
Totuși, el a adoptat un ton pozitiv în privința eforturilor diplomatice ale Washingtonului de a pune capăt războiului din Ucraina.
„Evoluăm într-o lume a marilor puteri, unde există o tentație reală de a împărți lumea”, a spus el. „Ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni și, uneori, în ultimele zile nu diminuează această evaluare.”
Președintele francez a fost inițial criticat pentru reacția sa conciliantă față de îndepărtarea lui Maduro de la putere. El a scris online că Venezuela „nu poate decât să se bucure” de plecarea acestuia, fără a menționa dacă metoda folosită a încălcat dreptul internațional.
În discursul de joi, Macron a acuzat Statele Unite că încalcă regulile comerciale și „anumite elemente ale securității”.
Probleme diplomatice
„În fiecare zi, oamenii se întreabă dacă Groenlanda va fi invadată sau dacă Canada se va confrunta cu amenințarea de a deveni al 51-lea stat [al SUA]”, a spus el.
Președintele francez nu a menționat explicit Venezuela, însă situația din Caracas și cea din Groenlanda reprezintă ambele motive majore de îngrijorare pentru Paris, care contribuie la elaborarea unui răspuns european la amenințările lui Trump la adresa teritoriului danez autonom.
Macron a declarat că Europa trebuie să răspundă refuzând ceea ce el a numit „noul colonialism”, prin investiții suplimentare în „autonomia strategică” a continentului.
Președintele francez susține de ani de zile că Europa ar trebui să-și reducă dependența de Statele Unite și China, însă acest nou apel riscă să sune gol pentru partenerii europeni, îngrijorați de slăbiciunea lui Macron pe plan intern.
Macron intră în ultimul an calendaristic complet al mandatului său, slăbit de un parlament fără majoritate clară și de rezultate slabe în sondaje. Protestele fermierilor din Paris față de potențialul acord comercial al Uniunii Europene cu blocul Mercosur amenință să-i submineze și mai mult autoritatea.
Acordul comercial cu America Latină este extrem de nepopular în Franța, însă Parisul pare puțin probabil să îl poată bloca înaintea unui vot crucial al statelor membre ale UE, programat vineri.
În discursul său, Macron a afirmat că Europa trebuie să-și protejeze frontierele prin acorduri comerciale care să includă clauze de salvgardare mai puternice și așa-numitele clauze-oglindă.
„Atunci când impui reguli producătorilor tăi… iar apoi îți deschizi piețele către state care nu respectă aceste reguli, nu vei obține un sprijin masiv din partea producătorilor”, a concluzionat el.
