Liderii europeni au fost surprinși de apropierea deschisă dintre președintele SUA, Donald Trump, și Vladimir Putin, precum și de indiciile mai mult sau mai puțin subtile că SUA ar putea renunța la obligația de a apăra aliații europeni.
După al Doilea Război Mondial, țările din Europa de Vest s-au alăturat SUA și Canadei pentru a înființa NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord) ca răspuns la amenințarea Uniunii Sovietice.
Celebrul Articol 5 al alianței prevede că membrii NATO vor interveni în apărarea unui aliat care este atacat.
SUA a fost întotdeauna pilonul central al NATO, dar acum se pun întrebări deschise despre viitorul alianței – cel mai recent chiar de către viitorul cancelar al Germaniei. Friedrich Merz a declarat că obiectivul său va fi obținerea independenței Europei față de SUA în materie de securitate.
„Evenimentele din ultima săptămână au arătat că Trump a subminat NATO, l-a subminat pe secretarul său general și a subminat Articolul 5 privind apărarea colectivă”, a spus Armida van Rij, șefa programului european la Chatham House, un think tank din Marea Britanie.
„Ideea din spatele NATO a fost principiul ‘toți pentru unul și unul pentru toți’ – iar acesta a fost distrus.”
NATO, Ucraina și schimbarea poziției lui Trump
Deși administrația Trump afirmă că nu va retrage SUA din NATO și că rămâne angajată în parteneriatul de apărare cu Europa, aceasta a avertizat că „nu va mai tolera o relație dezechilibrată care încurajează dependența”.
Trump le-a cerut în mod constant aliaților europeni să își crească semnificativ contribuțiile financiare – iar anul trecut a mers până la a încuraja deschis Rusia să invadeze țările care nu își „plătesc facturile”.
Ceea ce alarmează experții nu este doar mesajul, ci și modul în care este transmis, în contextul în care războiul din Ucraina – cea mai mare criză de securitate a continentului din ultimele decenii – este în plină desfășurare.
Sub Trump, SUA a început chiar să promoveze obiectivele Rusiei, a declarat Minna Alander, analistă în domeniul apărării la Chatham House. „Pare că Trump a trecut de-a dreptul în tabăra Rusiei.”
Printre schimbările de poziție ale lui Trump se numără:
- Laudă pentru președintele rus Vladimir Putin, cu care a avut o conversație telefonică la începutul acestei luni – primul apel oficial între Casa Albă și Kremlin de la invazia Rusiei în Ucraina acum trei ani.
- Discuții între SUA și Rusia săptămâna trecută, fără implicarea Ucrainei sau a aliaților europeni.
- Atacuri la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „dictator”.
- Repetarea propagandei rusești conform căreia Ucraina ar fi început războiul, nu Rusia.
„Acest război este mult mai important pentru Europa decât pentru noi – noi avem un ocean mare și frumos care ne separă”, a spus Trump.
Ce înseamnă viitorul NATO fără SUA?
Până acum, Articolul 5 al NATO era interpretat ca o obligație automată a statelor membre – și, cel mai important, a armatei SUA – de a apăra aliații.
Totuși, acest lucru nu înseamnă întotdeauna trimiterea de trupe.
De exemplu, dacă Estonia ar fi invadată de Rusia, SUA ar putea trimite doar un avion de supraveghere pentru a „îndeplini cerințele minime ale Articolului 5”, a explicat Edward Arnold, analist la Royal United Services Institute, un think tank de securitate din Londra.
„Nu există nicio obligație ca SUA să își angajeze întreaga armată”, a spus el.
„Dar, sub administrațiile americane anterioare, această implicare era de la sine înțeleasă – iar acum oamenii încep să se îngrijoreze.”
SUA este principala putere militară din NATO, asigurând aproximativ 70% din capacitățile alianței.
Pe lângă numărul de trupe – peste 100.000 de soldați americani sunt staționați în Europa – NATO s-a bazat pe SUA pentru capacități esențiale, cum ar fi realimentarea în aer, transportul trupelor și echipamentelor, mobilitatea militară și, desigur, arsenalul nuclear.
SUA oferă, de asemenea, o mare parte din informațiile de securitate, logistică și recunoașterea aeriană a alianței.
Europa se pregătește pentru un viitor fără sprijinul SUA
Washingtonul avertizează de peste un deceniu că Europa trebuie să își asume mai multe responsabilități pentru propria apărare.
Sub administrația Biden, prioritatea de securitate a SUA s-a mutat spre regiunea Indo-Pacific, în contextul rivalității cu China, ceea ce a dus la o reducere a angajamentului față de Europa.
Invazia Rusiei în Ucraina a forțat SUA să își regândească strategia, dar schimbările de poziție ale lui Trump din ultimele săptămâni au determinat Europa să ia măsuri drastice.
După victoria sa electorală, Friedrich Merz a declarat că „prioritatea sa absolută” va fi consolidarea rapidă a apărării Europei pentru a reduce dependența de SUA.
El a mers chiar mai departe, sugerând că la următorul summit NATO din iunie „s-ar putea să nu mai vorbim despre NATO în forma sa actuală, ci despre necesitatea de a construi rapid o capacitate europeană de apărare independentă”.
Odată ajuns la putere, Merz va deveni unul dintre cei mai importanți lideri europeni, alături de omologii săi din Marea Britanie și Franța.
