Cu câteva ore înainte ca oamenii înarmați să efectueze săptămâna trecută cel mai sângeros atac din ultimele două decenii în Rusia, autoritățile au făcut o completare la un registru guvernamental al grupărilor extremiste și teroriste: au inclus „mișcarea internațională LGBTQ+”.
Această adăugare la registru a urmat o hotărâre a Curții Supreme a Rusiei de anul trecut, care a reprimat persoanele gay și transgender din țară.
În timp ce registrul enumeră, de asemenea, Al-Qaida și gruparea Stat Islamic, un afiliat al căruia a revendicat atacul în sala de concerte, includerea activiștilor LGBTQ+ a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care vastele servicii de securitate ale Rusiei evaluează amenințările la adresa țării.
Atacul din 22 martie, care a ucis peste 140 de oameni, a marcat un eșec major al securității sub președintele Vladimir Putin, care a ajuns la putere în urmă cu 24 de ani, luând o linie dură împotriva celor pe care i-a etichetat ca teroriști din regiunea rusă Cecenia, care duceau o insurgență sângeroasă.
Deficiența securității i-a determinat pe mulți să se întrebe cum ar putea oamenii înarmați să omoare cu ușurință atât de mulți oameni la un eveniment public.
La o săptămână după masacru, iată o privire la ce se află în spatele eșecului de a preveni atacul în sala de concert și a răspunsului haotic al guvernului la acesta:
Agențiile de securitate sunt prea ocupate cu represiunea politică
Aparatul masiv de securitate al Rusiei s-a concentrat în ultimii ani pe înăbușirea opoziției politice, a presei independente și a grupurilor societății civile în cea mai dură represiune de pe vremea sovietică.
Represiunile s-au intensificat abia după invadarea Ucrainei.
Protestatarii individuali sunt reprimați rapid de polițiștii. După moartea, pe 16 februarie, a liderului opoziției Alexei Navalnîi în închisoare, cei care aduceau flori și lumânări la monumente improvizate au fost reținuți rapid. Camerele de supraveghere cu software de recunoaștere facială sunt utilizate pe scară largă.
Multe grupuri de opoziție au fost catalogate drept „extremste” – o denumire care implică pedepse lungi de închisoare pentru oricine este asociat cu ei.
Navalnîi ispășește o pedeapsă de 19 ani sub acuzația de extremism, iar rețeaua sa politică se află în registrul organizațiilor extremiste și teroriste, la fel ca „mișcarea” LGBTQ+ care pe 22 martie a fost adăugată în registrul organului de supraveghere de stat al Rusiei pentru crime financiare.
Asociatul de top la Navalnîi, Leonid Volkov, care locuiește în străinătate, a spus că agențiile de securitate sunt prea ocupate cu represiunea politică pentru a acorda atenție amenințărilor teroriste.
„Le place să inventeze teroriști fictivi – cei care gândesc sau iubesc diferit – așa că nu au timp pentru cei adevărați”, a spus el pe canalul său de aplicație de mesagerie.
Mulți ofițeri de securitate sunt concentrați pe agenți ucraineni suspecți și pentru a evita sabotajul și alte atacuri ale Ucrainei în războiul de doi ani. De asemenea, ei caută pe rețelele de socializare semne de sentiment anti-război.
După atac, agențiile de aplicare a legii au urmat un model familiar de represiune, reținând oameni în urma unor postări pe rețelele de socializare despre acesta pe care autoritățile le-au considerat ofensatoare.
Un avertisment SUA respins ca ”șantaj”
Guvernul SUA a declarat că a spus Rusiei la începutul lunii martie despre un atac iminent sub regula „datoriei de a avertiza” care îi obligă pe oficialii americani de informații să partajeze astfel de informații, chiar și cu adversarii.
Nu era clar cât de specific era.
Ambasada SUA la Moscova a emis, de asemenea, un anunț public pe 7 martie prin care îi sfătuia pe americani să evite aglomerația în capitală în următoarele 48 de ore din cauza planurilor „iminente” ale extremiștilor de a viza adunările mari, inclusiv concertele.
Cu relațiile Rusia-SUA la cel mai scăzut punct de după Războiul Rece, Moscova era probabil să trateze orice astfel de pont cu suspiciune. Cu trei zile înainte de atac, Putin a respins notificarea Ambasadei SUA ca o încercare de a speria sau intimida rușii și de a șantaja Kremlinul.
Alexander Bortnikov , șeful Serviciului Federal de Securitate sau FSB, a declarat că avertismentul SUA este general și nu a ajutat la depistarea atacatorilor. El a spus că FSB, acționând pe baza pontului, a vizat unii suspecți, dar s-a dovedit greșit.
Putin și alți oficiali au încercat să distragă atenția de la eșecul securității, încercând să lege atacul de Ucraina, în ciuda negărilor enfatice ale Kievului și a revendicării de responsabilitate a afiliatului Statului Islamic.
Un răspuns inițial slab
Unitățile antiteroriste au avut nevoie de cel puțin o jumătate de oră pentru a ajunge în sala de concert după ce au primit informații despre atac. Până la acel moment, bărbații înarmați au fugit după ce au incendiat locul.
Sosirea forțelor de securitate la sala de concert de pe șoseaua de centură exterioară a Moscovei a fost întârziată de traficul la orele de vârf și le-a luat timp să evalueze situația, deoarece participanții la concert au fugit.
Poliția a spus că a putut verifica videoclipurile de securitate înainte ca clădirea să fie distrusă și i-a văzut rapid pe bărbați înarmați.
Camerele de luat vederi i-au surprins ajungând în sală și apoi plecând cu un Renault alb. Presa rusă a declarat că mașina a fost surprinsă în permanență de camerele de trafic în timp ce trecea cu viteză prin Moscova.
Nu a fost imediat clar de ce autoritățile le-au permis să conducă mai mult de 370 de kilometri sud-vest, înainte de a-i aresta în cele din urmă la aproximativ 140 de kilometri de granița cu Ucraina.
Un mesaj confuz al Kremlinului
După ce filiala Statului Islamic din Afganistan a revendicat responsabilitatea, Putin la început nu a menționat gruparea.
Luni, el a recunoscut că „islamiştii radicali” s-au aflat în spatele atacului, dar a repetat – fără dovezi – că Ucraina şi Occidentul sunt probabil implicate. Acele acuzații au fost repetate de șefii săi de securitate.El și locotenenții săi au spus că arestarea celor patru bărbați înarmați în apropierea Ucrainei a indicat o probabilă implicare a Kievului, ignorând negările ucrainene și declarația IS.
Președintele autoritar al Belarusului, Alexander Lukașenko, un aliat apropiat al Moscovei, a declarat că el și Putin au discutat despre consolidarea graniței Rusia-Belarus pentru a preveni trecerea atacatorilor, încurcând pretențiile Kremlinului privind o rută de evacuare ucraineană.
