Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni din 2025 arată o presiune fiscală tot mai mare asupra statului român.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar a fost de 76,44 miliarde lei, adică 4,04% din PIB, nivel identic cu perioada similară din 2024. Totuși, în termeni nominali, deficitul s-a redus cu 5,4 miliarde lei.
Venituri și cheltuieli în creștere
Veniturile totale au ajuns la 370,77 miliarde lei, în creștere cu 11,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 447,21 miliarde lei, marcând un avans de 11,1%.
Principalele componente ale cheltuielilor:
- Cheltuieli de personal: 99,72 miliarde lei (+7,9%), echivalentul a 5,3% din PIB;
- Bunuri și servicii: 53,59 miliarde lei (+0,5%); creșteri vizibile în sănătate pentru decontarea medicamentelor și programele naționale;
- Dobânzi: 31,71 miliarde lei, cu aproape 10 miliarde lei mai mult decât în 2024;
- Asistență socială: 147,54 miliarde lei (+14,7%), influențate de recalcularea pensiilor și de compensările pentru facturile la energie și gaze.
Analiștii: deficitul final ar putea depăși 8% din PIB
Deși Guvernul Bolojan și-a propus o țintă de 7% din PIB pentru 2025, scenariile economiștilor arată că deficitul ar putea trece de 8% până la finalul anului. Un raport semnat de analiștii UniCredit (Anca Maria Negrescu, Iulia Corlănescu și Alexander Ragea) subliniază că reformele fiscale agresive nu vor reuși să reducă dezechilibrul, dar agențiile de rating ar putea evita să penalizeze România pentru moment.
Reforme fiscale agresive și noi taxe
Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat în iulie un pachet de consolidare fiscală, aplicat de la 1 august, care include creșteri semnificative de taxe:
- TVA standard majorat la 21% (de la 19%);
- TVA redus pentru alimente, medicamente, energie, horeca, cărți și cultură urcat la 11% (de la 5–9%);
- Accize mai mari cu 10% pentru combustibili, alcool, tutun și produse zaharoase;
- Taxe mai mari pe jocurile de noroc;
- Majorarea taxei pe cifra de afaceri a băncilor la 4% (de la 2%).
De asemenea, Guvernul a introdus o contribuție CASS de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 lei, lărgind astfel baza de impozitare.
Presiuni din piață: dobânzi și inflație
Cheltuielile cu dobânzile au urcat puternic, ceea ce arată presiunea pe costul finanțării deficitului. În paralel, BNR este așteptată să mențină dobânda de politică monetară la ședința din 8 august, întrucât noile taxe introduse vor accelera inflația în lunile următoare.
Perspective pentru finalul de an
Deficitul bugetar a fost deja de 3,68% din PIB în primul semestru din 2025, în creștere față de 3,62% în aceeași perioadă a anului trecut. Cu un deficit de 76,44 miliarde lei în iulie și o creștere constantă a cheltuielilor sociale, ținta oficială de 7% pare greu de atins.
Analiștii avertizează că deteriorarea fiscală va continua, iar Guvernul va trebui să aleagă între noi măsuri de austeritate sau creșterea datoriei publice, ceea ce va afecta atât piața internă, cât și percepția investitorilor internaționali.
