Lideri europeni precum președintele României, Nicușor Dan, și-au petrecut mare parte din 2025 încercând să înțeleagă cum să trăiască alături de Donald Trump. Sau — poate chiar mai rău — fără el, scrie Politico.
De când marele perturbator al normelor internaționale s-a întors la Casa Albă, în ianuarie, a devenit clar cât de puțin îi pasă cu adevărat de Europa — iar unii dintre locotenenții săi-cheie sunt fățiș ostili.
Președintele SUA a redus ajutorul financiar și militar pentru Ucraina, a impus tarife Uniunii Europene și i-a atacat pe liderii europeni, catalogându-i drept „slabi”. Administrația sa este acum într-o misiune de a interveni în democrațiile europene pentru a susține partide „patriotice” și pentru a orienta politica spre obiectivele anti-migrație ale mișcării MAGA.
Pentru lideri precum președintele moderat al României, dilema este cât de mult să accepte prioritățile lui Trump — pentru că Europa încă are nevoie de America — și cât de ferm să reziste ostilității sale față de valorile centriste europene.
Mai există, oare, o alianță reală peste Atlantic?
„Lumea s-a schimbat”, a spus Dan într-un interviu acordat din suita sa de hotel din Bruxelles. „Am trecut de la un mod — într-un fel — moral de a face lucrurile la un mod foarte pragmatic și economic de a face lucrurile.”
Liderii UE înțeleg acest lucru, a spus el, și își concentrează acum atenția pe dezvoltarea unor strategii practice pentru a face față noii realități din lumea lui Trump. Centriștii vor trebui să țină cont de o ofensivă concertată a americanilor de a-și susține adversarii populiști de dreapta, pe măsură ce SUA încearcă să schimbe direcția Europei.
Oficiali ai administrației, precum vicepreședintele JD Vance, au condamnat anul trecut anularea alegerilor din România, iar noua Strategie de Securitate Națională a Casei Albe sugerează că SUA vor încerca să influențeze politica europeană în direcția agendei anti-migrație MAGA.
Pentru Dan, este „în regulă” ca politicienii americani să-și exprime opiniile. Dar ar fi o „problemă” dacă SUA ar încerca să „influențeze” politica „în mod nedemocratic” — de exemplu, finanțând mass-media din țări europene, „așa cum fac rușii”.
Europeni slabi
Relațiile cu America sunt esențiale pentru o țară precum România, care, în mod neobișnuit, a rămas deschisă către Occident în timpul celor patru decenii de regim comunist.
Aflată la granița estică a UE, vecină cu Ucraina, România găzduiește o bază NATO majoră — care va deveni în curând cea mai mare din Europa — precum și un sistem american de apărare antirachetă.
Totuși, administrația Trump a anunțat retragerea a 800 de militari americani din România, stârnind îngrijorare la București.
În timp ce soarele de iarnă pătrundea prin fereastră, Dan a susținut că Europa și SUA sunt aliați naturali, deoarece împărtășesc mai multe valori decât alte regiuni ale lumii.
El crede că un „parteneriat solid” va fi posibil — „pe termen mediu”. Dar, deocamdată, „suntem într-o perioadă de tranziție, în care trebuie să ne înțelegem mai bine unii pe alții”.
Evaluarea sinceră a lui Dan arată amploarea pagubelor produse alianței transatlantice în acest an. Trump a introdus incertitudine în toate aspectele alianței occidentale — inclusiv prin reluarea relațiilor cu liderul rus Vladimir Putin.
Uneori, europenii au fost derutați în privința modului în care să reacționeze.
Crede Dan că Trump avea dreptate când a spus, luna aceasta, pentru POLITICO, că liderii europeni sunt „slabi”?
„Da”, a spus Dan, există „un sâmbure de adevăr” în evaluarea lui Trump.
Europa poate fi prea lentă în luarea deciziilor. De exemplu, au fost necesare luni de dispute și un summit tensionat la Bruxelles, care s-a încheiat la ora 3 dimineața, pentru a ajunge la un acord privind finanțarea Ucrainei.
Dar — crucial — chiar și o UE divizată a luat, în cele din urmă, „decizia importantă”, a subliniat el.
Decizia de a contracta 90 de miliarde de euro datorie comună la nivelul UE pentru un împrumut destinat Kievului va menține Ucraina în lupta împotriva lui Putin în următorii doi ani.
Așteptând pacea
Potrivit liderilor UE care susțin planul (Ungaria, Slovacia și Cehia nu participă), acesta face un acord de pace mai probabil, deoarece transmite un semnal lui Putin că Ucraina nu se va prăbuși pur și simplu dacă el așteaptă suficient.
Dar Dan crede că sfârșitul războiului este încă departe, în ciuda eforturilor lui Trump pentru un armistițiu.
„Sunt mai degrabă pesimist decât optimist pe termen scurt”, a spus el. De partea lui Putin nu pare să existe dorință de pace: „Ei cred că o pace peste două-trei luni va fi mai avantajoasă pentru ei decât o pace acum. Așa că vor continua să lupte — pentru că au unele mici progrese pe teren.”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la summitul Consiliului European de săptămâna trecută că dorește ca Trump să pună mai multă presiune pe Putin pentru a accepta un armistițiu. Este Dan de acord? „Desigur. Susținem Ucraina.”
Totuși, sancțiunile „extrem de puternice” impuse recent de Trump companiilor petroliere ruse Rosneft și Lukoil ajută deja, a spus Dan. El a salutat, de asemenea, angajamentul lui Trump pentru pace și noua deschidere a Americii de a oferi garanții de securitate pentru a consolida un eventual acord final.
