România avea la dispoziție, încă de la începutul anului electoral 2024, posibilitatea de a solicita Comisiei Europene organizarea unor întâlniri cu marile platforme online pentru prevenirea interferențelor electorale. Deși alte state europene au folosit acest mecanism înaintea scrutinurilor, prima reuniune organizată cu implicarea Bruxellesului pentru România a avut loc pe 29 noiembrie, la cinci zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de Călin Georgescu. Autoritățile române susțin însă că au desfășurat anterior propriile activități de prevenire și că asemenea întâlniri nu erau obligatorii.
Anul 2024 a adus României un calendar electoral încărcat, cu alegeri locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale. În paralel, la nivel european intrau în vigoare noi reguli privind responsabilitatea marilor platforme digitale, inclusiv obligații referitoare la identificarea și limitarea riscurilor pentru procesele democratice.
Regulamentul privind serviciile digitale, cunoscut drept Digital Services Act (DSA), oferea statelor membre posibilitatea de a colabora cu instituțiile europene și cu reprezentanții unor companii precum TikTok, Meta, Google, Microsoft și X pentru identificarea vulnerabilităților din mediul online.
România a apelat la o reuniune organizată cu implicarea Comisiei Europene abia după scrutinul prezidențial din 24 noiembrie 2024, în contextul suspiciunilor privind promovarea artificială a unor mesaje electorale pe TikTok.
Potrivit informațiilor comunicate de Comisia Europeană pentru News.ro, solicitarea a venit din partea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), iar întâlnirea a fost organizată pe 29 noiembrie.
Alte state europene au discutat cu platformele digitale înainte de alegeri
În timp ce România nu solicitase o asemenea reuniune înaintea primului tur prezidențial, mai multe state membre ale Uniunii Europene utilizaseră deja această posibilitate.
Slovacia a participat, pe 26 februarie 2024, la o masă rotundă găzduită de Comisia Europeană, înaintea alegerilor prezidențiale programate pentru 23 martie și 6 aprilie. La discuții au fost invitați reprezentanți ai unor mari platforme și servicii digitale.
Luxemburg a solicitat o întâlnire similară pe 7 martie, în perspectiva alegerilor europarlamentare din iunie, și a revenit cu o nouă reuniune în luna mai.
Slovenia a făcut un demers asemănător pe 21 martie, Austria pe 30 august, înaintea alegerilor parlamentare din septembrie, iar Irlanda a solicitat organizarea unei mese rotunde pe 13 noiembrie, înaintea scrutinului din 29 noiembrie.
Aceste reuniuni urmăreau facilitarea comunicării dintre autoritățile naționale, instituțiile europene și marile platforme, în special în privința riscurilor de manipulare, dezinformare și interferență în procesele electorale.
Participarea la asemenea întâlniri nu era însă obligatorie, iar organizarea lor nu reprezenta, în sine, o garanție împotriva tentativelor de influențare a alegerilor.
România a cerut intervenția Comisiei Europene după primul tur prezidențial
În România, alegerile locale și europarlamentare au avut loc pe 9 iunie 2024, iar primul tur al alegerilor prezidențiale s-a desfășurat pe 24 noiembrie.
Călin Georgescu, candidat independent care nu se afla printre favoriții indicați anterior de sondajele de opinie, a obținut primul loc.
Rezultatul a fost urmat de controverse privind modul în care conținutul electoral fusese distribuit și promovat pe TikTok.
Pe 26 noiembrie, CNA a sesizat Comisia Europeană, iar trei zile mai târziu a avut loc prima masă rotundă dedicată situației din România, cu participarea autorităților și a reprezentanților platformelor digitale.
Reuniunea s-a desfășurat cu numai două zile înaintea alegerilor parlamentare din 1 decembrie.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a explicat pentru News.ro că organizarea acestor întâlniri ține de decizia statelor membre, alegerile fiind de competență națională.
Comisia a precizat că, tot pe 29 noiembrie, a transmis TikTok o solicitare de informații.
Ulterior, pe 6 decembrie, reprezentanții instituției europene au discutat cu coordonatorii serviciilor digitale despre măsurile luate și despre informațiile apărute în legătură cu posibile campanii de influență, inclusiv cele care ar fi vizat diaspora românească prin conturi din alte state membre.
În aceeași zi, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral prezidențial, dispunând reluarea acestuia.
Comisia Europeană a deschis o anchetă împotriva TikTok
La 17 decembrie 2024, Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei proceduri oficiale împotriva TikTok, pentru a verifica posibile încălcări ale obligațiilor prevăzute de DSA.
Investigația a vizat modul în care platforma evaluase și gestionase riscurile pentru integritatea alegerilor prezidențiale din România.
În centrul verificărilor s-au aflat sistemele de recomandare a conținutului și măsurile de prevenire a manipulării coordonate.
Deschiderea unei investigații nu echivalează cu stabilirea unei încălcări a legislației europene. Eventualele sancțiuni depind de concluziile procedurii și de constatările autorității competente.
DSA permite Comisiei Europene să aplice amenzi de până la 6% din cifra de afaceri mondială anuală a unei companii, în cazul constatării unor încălcări relevante.
Acest plafon arată amploarea instrumentelor de sancționare aflate la dispoziția Bruxellesului, dar nu înseamnă că o asemenea amendă a fost deja aplicată TikTok în dosarul privind alegerile din România.
ANCOM: Întâlnirile cu implicarea Comisiei Europene nu erau obligatorii
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), instituția desemnată coordonator al serviciilor digitale în România, respinge ideea că ar fi existat o obligație legală de a solicita organizarea unei mese rotunde înaintea alegerilor.
Într-un răspuns transmis News.ro, ANCOM arată că DSA nu stabilește o procedură obligatorie pentru solicitarea unor asemenea reuniuni.
Potrivit instituției, responsabilitatea evaluării și atenuării riscurilor sistemice revine marilor platforme digitale, iar supravegherea respectării acestor obligații intră în competența Comisiei Europene.
ANCOM subliniază că organizarea meselor rotunde preelectorale și a exercițiilor de simulare reprezintă recomandări din instrumentele europene de cooperare, nu condiții obligatorii pentru aplicarea regulamentului.
Autoritatea susține că a desfășurat în 2024 mai multe activități dedicate pregătirii instituțiilor românești pentru aplicarea DSA.
Printre acestea se numără participarea la un exercițiu european în aprilie, informarea instituțiilor publice cu privire la noile reguli și organizarea unor întâlniri cu reprezentanții platformelor TikTok și Meta.
Ce măsuri au luat autoritățile române înainte de alegerile din 2024
ANCOM afirmă că, pe 31 mai 2024, a transmis informări către ministere și mai multe autorități publice privind aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale și a Legii nr. 50/2024.
Instituția a organizat, de asemenea, întâlniri cu reprezentanții Autorității Electorale Permanente (AEP), Biroului Electoral Central (BEC) și CNA.
Discuțiile au vizat rolul autorităților în combaterea conținutului ilegal și modalitățile de colaborare în context electoral.
În august 2024, ANCOM și AEP au transmis o adresă comună către Meta, Microsoft, X, TikTok și Google, cu informații despre calendarul alegerilor parlamentare și prezidențiale și despre obligațiile platformelor.
Prin urmare, lipsa unei mese rotunde găzduite de Comisia Europeană înainte de primul tur prezidențial nu înseamnă că autoritățile române nu au avut niciun contact cu marile companii digitale.
Diferența importantă este că aceste demersuri s-au desfășurat fără organizarea, înaintea scrutinului, a unei reuniuni comune facilitate de instituția europeană care are competența de a investiga și sancționa direct marile platforme pentru încălcări ale obligațiilor specifice DSA.
Un alt detaliu reiese din răspunsul ANCOM: pentru reuniunile organizate cu autoritățile române înaintea alegerilor prezidențiale nu au fost întocmite minute, procese-verbale sau alte documente de consemnare a discuțiilor.
Această împrejurare limitează posibilitatea de a reconstitui, pe baza unor documente oficiale de ședință, toate problemele discutate și măsurile convenite la întâlnirile respective.
Ce spune Autoritatea Electorală Permanentă
Solicitată de News.ro să precizeze dacă a cerut Comisiei Europene organizarea unor reuniuni cu platformele online înaintea alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă a oferit un răspuns referitor la participarea sa la întâlnirile inițiate de ANCOM.
Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a transmis că un reprezentant al instituției a participat, la solicitarea ANCOM, la discuții despre existența conținutului ilegal în mediul online și metodele prin care acesta poate fi abordat.
Răspunsul nu a inclus detalii suplimentare despre măsurile concrete stabilite în urma acestor întâlniri.
Nicușor Dan avertizează asupra manipulării algoritmilor electorali
Tema influenței platformelor digitale asupra alegerilor a revenit în atenția publică în noiembrie 2026, la o reuniune organizată de Curtea Constituțională a României.
Evenimentul din 6 noiembrie, dedicat relației dintre societatea informațională și democrația constituțională, i-a avut printre participanți pe președintele Nicușor Dan și pe președinta CCR, Simina Tănăsescu.
Șefa Curții Constituționale a amintit că anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 a atras atenția internațională asupra riscurilor pe care tehnologiile digitale și inteligența artificială le pot genera pentru mecanismele democratice.
La rândul său, Nicușor Dan a susținut că legitimitatea unui scrutin nu mai poate fi analizată exclusiv prin prisma numărării corecte a voturilor.
Președintele a indicat mai multe vulnerabilități: manipularea algoritmică, publicitatea politică direcționată, campaniile inautentice de influență și utilizarea inteligenței artificiale pentru producerea de materiale false.
În opinia sa, aceste mecanisme pot distorsiona accesul alegătorilor la informații și pot afecta formarea liberă a opiniilor politice.
