Președintele României, Nicușor Dan, a declarat joi că documentul privind anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, prezentat la reuniunea de la Copenhaga, a fost primit cu interes de partenerii europeni.
Mai mulți lideri i-au cerut o copie, afirmând că îl vor citi chiar în timpul zborului de întoarcere.
Documentul de la Copenhaga: mecanisme de dezinformare cu surse rusești
Șeful statului a explicat că noutatea documentului constă în descrierea unui mecanism complex de manipulare: site-uri aparent benigne, de tip spiritualitate, promovate prin publicitate plătită de firme din Rusia, care direcționează către așa-zise portaluri de știri și ulterior către clone ale unor site-uri respectabile.
„A existat interes. Documentul descrie cum s-a construit mecanismul prin care propaganda a fost infiltrată în spațiul public românesc, iar procurorii au demonstrat legături clare cu surse din Rusia”, a spus președintele Nicușor Dan.
Comisia Europeană pregătește un „scut democratic”
Liderul român a anunțat că, până la sfârșitul acestui an, Comisia Europeană intenționează să supună dezbaterii un „scut democratic”, menit să consolideze reziliența spațiului european împotriva manipulării și dezinformării.
„Probabil că în săptămânile următoare vom discuta despre ce înseamnă asta și cum se va aplica”, a adăugat șeful statului.
România și lecțiile după anularea alegerilor
În ceea ce privește măsurile naționale, Nicușor Dan a subliniat că în prezent există o cooperare instituțională care permite eliminarea rapidă a conținuturilor dezinformatoare. Cu toate acestea, el recunoaște că România are încă de lucru pentru a combate eficient manipularea online.
Întrebat despre comparația cu Republica Moldova, care a fost mai bine pregătită pentru atacuri informaționale, președintele a afirmat:
„Moldova s-a așteptat la un astfel de atac și a luat măsuri din timp. România a sprijinit Chișinăul, dar nu și-a închipuit că va fi ținta unui atac de magnitudinea celui din noiembrie 2024. Dacă vom avea alegeri, un astfel de fenomen nu se va mai întâmpla. Însă pe zona de comunicare publică și rețele sociale mai avem lucruri de făcut.”
