În munții abrupți și împăduriți ai României centrale, 5.000 de militari NATO s-au adunat pentru a respinge un inamic imaginar.
În ceea ce alianța a numit o „demonstrație de forță”, două elicoptere franceze Puma au coborât din nori, zburând la joasă altitudine peste dealuri, în timp ce tancurile și obuzierele se poziționau, iar avioanele de vânătoare și dronele traversau cerul.
„Scopul principal al scenariului este descurajarea”, a declarat generalul-maior Dorin Toma, comandantul Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO.
Ținta acestui mesaj este bine cunoscută: Rusia lui Vladimir Putin, scrie Politico.
Exercițiul a făcut parte din antrenamentul anual „Dacian Fall”, dar ediția din acest an – care s-a încheiat joi – a avut o greutate aparte. Parte a efortului NATO de a-și consolida flancul estic, exercițiul are loc la doar câteva săptămâni după ce Washingtonul a anunțat că va reduce drastic numărul trupelor americane din România — în timp ce oficiali europeni din domeniul apărării și informațiilor avertizează că Moscova ar putea testa determinarea alianței în următorii ani.
România, care se învecinează cu Ucraina, Republica Moldova și Marea Neagră, găzduiește mai multe baze NATO. După invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, țara a devenit gazda unui grup tactic multinațional condus de Franța, cu participarea Spaniei, Belgiei și Luxemburgului.
”Retragerea americanilor”
În noiembrie, Pentagonul a anunțat că va reloca o brigadă de infanterie de aproximativ 800 de militari înapoi în Kentucky, în timp ce armata americană își redirecționează atenția către priorități interne, precum protecția frontierelor și regiunea Indo-Pacific.
Circa 1.000 de soldați americani vor rămâne în România, în baza unui acord bilateral de apărare între Washington și București.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, oficialii români de rang înalt și administrația Trump au minimalizat implicațiile deciziei.
Însă secretarul de stat român pentru Apărare, Sorin Moldova, a declarat recent pentru POLITICO că SUA ar trebui „să revină asupra deciziei de retragere”.
Reducerea contingentului american nu este așteptată să aibă un impact militar major — „Pentru băieții din tranșee, nu e mare lucru”, a spus pentru POLITICO un ofițer militar român de rang înalt — dar, ca simbol politic, unii se tem că ar putea să-l încurajeze pe Putin să testeze limitele alianței.
La începutul acestei săptămâni, fragmente ale unei drone ruse care viza Ucraina au căzut pe teritoriul românesc, cel mai recent dintr-o serie de incidente similare.
„Retragerea va avea implicații operaționale limitate”, a declarat Anca Agachi, analist la institutul de cercetare RAND.
„Problema este semnalul strategic – acela trebuie să preocupe alianța.” Exerciții precum Dacian Fall trebuie să „transmită descurajare”, a spus ea.
Mobilitatea militară
Exercițiul este conceput pentru a demonstra că aliații NATO sunt pregătiți să coopereze pentru întărirea flancului estic — și pentru a aplica lecțiile războiului din Ucraina.
În fața agresiunii ruse, viteza este esențială. În una dintre cele mai ample desfășurări ale armatei franceze, Parisul a mobilizat trupe și echipamente în România în termenul de 10 zile impus de NATO. Până în 2027, Franța trebuie să fie capabilă să desfășoare o divizie de luptă complet operațională pe flancul estic în 30 de zile.
„Pentru prima dată, am decis să folosim o navă. Ne-a luat două zile să ajungem în Grecia, apoi încă două-trei zile să traversăm Bulgaria”, a explicat generalul Maxime Do Tran, comandantul brigăzii blindate franceze care a participat la exercițiu. Alte trupe au venit cu cinci avioane, 11 trenuri și aproximativ 15 convoaie.
Deși transportul aerian, terestru și maritim a decurs relativ ușor, „transportul feroviar a fost ceva mai complicat, deoarece în timp de pace nu avem prioritate la trecerea granițelor”, a adăugat Do Tran. Săptămâna viitoare, Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere pentru facilitarea circulației trupelor și armamentului în interiorul UE.
Militarii au folosit echipamente din întreaga alianță: avioane Eurofighter germane, F-16 românești, lansatoare de rachete HIMARS, obuziere autopropulsate Caesar și sisteme antiaeriene Mistral.
Și drone. Foarte multe drone. „Dacian Fall este o platformă excelentă pentru fiecare națiune să testeze echipamente și tehnologii noi”, a spus generalul Toma. Pentru prima dată într-un exercițiu de asemenea amploare, armata română a testat dronele Bayraktar TB2 fabricate în Turcia. Alte vehicule aeriene fără pilot au oferit informații de țintire pentru trupele terestre, precum și drone kamikaze și modele FPV, folosite pe scară largă în Ucraina.
Umplerea golului
Oficialii NATO au subliniat că SUA nu au părăsit România. Trupele americane au oferit sprijin aerian în cadrul exercițiului. „Suntem aici ca partener de încredere și vom rămâne alături de România”, a declarat locotenent-colonelul Christopher Stroup din Forțele Aeriene ale SUA.
Totuși, reducerea trupelor înseamnă că România va trebui să se bazeze mai mult pe aliații europeni, a declarat Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt NATO și cercetător asociat la Royal United Services Institute. Decizia SUA reprezintă „o oportunitate pentru Franța și alți europeni de a-și consolida prezența și de a demonstra că sunt cu adevărat pregătiți să-și asume mai mult”, a spus ea.
În ultimii trei ani, Parisul și Bucureștiul și-au aprofundat cooperarea militară. Catherine Vautrin, noul ministru francez al forțelor armate, a efectuat luna trecută una dintre primele sale vizite externe în România. Până acum, însă, Franța nu a anunțat intenția de a-și spori prezența militară aici.
Această schimbare reprezintă un moment de reflecție pentru București, care și-a construit strategia de apărare bazându-se puternic pe sprijinul SUA. România a investit masiv în sisteme americane Patriot, avioane F-35 și tancuri Abrams și a menținut constant prioritatea parteneriatului transatlantic.
