Cu un naționalist autoproclamat „trumpist” în fruntea sondajelor înaintea primului tur al reluării alegerilor prezidențiale din România de duminică, marea întrebare este: Care candidat îl poate învinge?
Prima încercare a României de a organiza alegeri prezidențiale, în noiembrie anul trecut, a fost dramatic anulată din cauza acuzațiilor de campanie ilegală și de interferență rusă, acuzații care l-au ajutat pe candidatul independent ultranaționalist Călin Georgescu să iasă șocant pe primul loc.
Cu Georgescu acum exclus din cursă, George Simion — liderul în vârstă de 38 de ani al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) — i-a preluat mantaua și a ajuns favorit. Sondajele sugerează că este aproape sigur că va ajunge în turul al doilea, pe 18 mai, când se vor confrunta primii doi clasați din primul tur.
Potrivit Poll of Polls realizat de Politico, Simion are în prezent aproximativ 30% din sprijin.
Bătălia pentru locul doi se anunță strânsă
Conform sondajelor, candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu, ar obține 24% din voturi; primarul centrist independent al Bucureștiului, Nicușor Dan, ar putea obține 22%; fostul premier Victor Ponta, transformat din stângist în naționalist, este prognozat la 10%; iar reformista Elena Lasconi este cotată cu 7%.
Dar rezultatul șocant din noiembrie a arătat că multe se pot schimba în ultimele zile înainte de alegeri. Votul diasporei, de obicei ignorat de sondaje, poate face diferența, iar mulți alegători încă nu s-au decis.
Cum ar arăta un tur doi împotriva lui Simion?
Deși mulți alegători nu își doresc un candidat care să destabilizeze poziția importantă a României în UE și NATO, asta nu înseamnă că vor pune aceste considerente pe primul loc când vine vorba de nemulțumirile interne.
Analistul politic Radu Magdin avertizează că nu trebuie considerat garantat faptul că alegătorii se vor mobiliza împotriva unui candidat extremist, având în vedere cât de profundă este frustrarea publicului față de corupția și ineficiența partidelor principale — PSD și PNL.
„Simion este principalul reprezentant al sentimentului antisistem din societatea românească, așa că rămâne de văzut dacă cei care nu sunt neapărat pro-sistem, dar caută opțiuni mai moderate, vor reuși să se impună împotriva valului antisistem”, spune Magdin, pentru Politico.
Varianta mainstream: Crin Antonescu
Fostul lider PNL, Crin Antonescu, pare bine poziționat pentru turul al doilea și reprezintă coaliția de guvernare formată din PSD, PNL și UDMR.
Dezavantajul lui Antonescu este că va fi perceput drept fața vechii ordini a PSD și PNL — partide față de care răbdarea publicului s-a epuizat. Pe de altă parte, aceste partide includ veterani de campanie care pot exercita influență la nivel național și pot mobiliza votul.
Sondajele Flashdata și AtlasIntel sugerează că îl poate învinge pe Simion în turul doi.
Teoretic, pedigree-ul său politic îi oferă o bază largă de alegători, precum și o mașinărie de partid și bastioane regionale care pot fi o forță redutabilă.
„Împreună, PNL și PSD au peste 75% dintre primarii din România”, spune analistul Remus Ștefureac.
Primarii din orașele mici și sate pot mobiliza alegătorii subliniind accesul mai ușor la fonduri pentru proiectele locale dacă țara este condusă de „unul de-al lor”. Uneori, politica regională poate fi brutală în România: unii politicieni locali amenință cu tăierea ajutorului social celor care nu îi susțin, iar alții pot oferi bani, adesea în jur de 20 de euro, în special în sate, pentru voturi.
Un martor, sub protecția anonimatului, a descris cum exact astfel de tactici au fost folosite recent pentru a aduce zeci de mii de oameni la un miting în sprijinul lui Antonescu într-un oraș din sudul României. POLITICO a contactat organizatorii mitingului, dar nu a primit încă un răspuns.
Favoritul urban: Nicușor Dan
Sondajele Flashdata îl arată pe Dan pierzând în fața lui Simion în turul doi, în timp ce datele AtlasIntel îl arată ușor în față.
Dan își obține mare parte din sprijin din zonele urbane mari, de la alegători tipic bine educați și cu venituri bune, arată datele sondajelor.
Dar este mai puțin popular în afara marilor orașe — și în campania sa de până acum „a ratat ocazia de a adresa mesaje oamenilor din mediul rural, din orașele mici, celor cu venituri mici”, spune Remus Ștefureac.
Votul românilor din străinătate ar putea fi decisiv, deoarece de obicei ei resping candidatul sistemului politic, spune Otilia Nuțu, analist de politici publice la think tank-ul Expert Forum. Alegătorii din diaspora pot reprezenta între 7 și 8% din total, ceea ce contează.
„Unii votează pentru reformiști antisistem, alții votează pentru extremiști antisistem”, spune ea. „Depinde cine va ieși la vot.”
Dan se află la al doilea mandat de primar al Bucureștiului. Este cunoscut pentru lupta de decenii împotriva „rechinilor imobiliari” pe care i-a acuzat că s-au aliat cu establishmentul politic pentru a obține terenuri de prim rang și a construi acolo pentru profituri mari, adesea fără a ține cont de conservarea clădirilor sau zonelor istorice.
În dezbaterile prezidențiale TV din această săptămână, Dan a folosit acest argument împotriva lui Antonescu, acuzându-l că a ajutat la privatizarea unor mari zone de proprietate publică în anii ’90, când era ministru al tineretului și sportului. Unele dintre aceste tranzacții au fost ulterior declarate ilegale de către instanțe, spune Dan.
Antonescu a negat orice legătură cu rechinii imobiliari și l-a acuzat pe Dan că nu poate produce dovezi care să-l lege de ei.
Dan a fondat partidul reformist de centru-dreapta Uniunea Salvați România (USR), pe care l-a părăsit în 2017, și și-a câștigat primul mandat de primar cu sprijinul PNL.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a prezis că mai puțini alegători ai lui Antonescu s-ar orienta către Dan în turul doi decât invers.
