Poluarea aerului continuă să se agraveze la nivel global, iar un nou raport arată că doar 13 țări din lume reușesc să mențină aerul la un nivel sigur pentru populație, în timp ce majoritatea statelor depășesc limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
Doar 13 ţări şi teritorii din lume au respectat în 2025 limitele considerate sigure pentru calitatea aerului, potrivit raportului World Air Quality Report publicat recent de compania elveţiană IQAir.
În Europa, doar Andorra, Estonia şi Islanda s-au încadrat în recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) împotriva poluării cu particulele fine PM2.5, stabilite la maximum 5 micrograme pe metru cub.
Raportul a analizat date din 9.446 de oraşe din 143 de ţări, regiuni şi teritorii. Doar 14% dintre oraşele evaluate au avut aer sigur, în scădere faţă de 17% în anul precedent. În total, 91% dintre ţările analizate nu au respectat limitele OMS.
PM2.5 sunt particule foarte fine, cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri, care pot pătrunde adânc în plămâni şi pot ajunge în sânge. Acestea sunt asociate cu boli respiratorii, cardiovasculare şi afecţiuni cronice, inclusiv cancer.
Raportul arată o deteriorare la nivel global a calităţii aerului, influenţată în principal de schimbările climatice generate de activitatea umană.
Fumul provenit din incendiile de vegetaţie a avut un impact major în 2025, alături de furtunile de praf şi alte fenomene meteorologice extreme, intensificate de arderea combustibililor fosili.
În Europa, anul 2025 a fost marcat de un sezon sever de incendii de vegetaţie, cu un vârf în luna august, care a afectat terenuri agricole, păduri şi locuinţe. Fenomenele meteo extreme au generat pierderi economice pe termen scurt de cel puţin 43 de miliarde de euro, prin valuri de căldură, inundaţii şi secetă.
Cele mai poluate ţări din lume sunt Pakistan, Bangladesh, Tadjikistan, Ciad şi Republica Democrată Congo. La nivel urban, cele mai poluate 25 de oraşe se află în India, Pakistan şi China. Oraşul Loni, din India, a înregistrat cea mai mare concentraţie anuală de PM2.5, de 112,5 micrograme pe metru cub, de peste 22 de ori peste limita OMS. La polul opus, localitatea Nieuwoudtville din Africa de Sud a avut cea mai scăzută concentraţie medie anuală, de 1,0 microgram pe metru cub.
În Europa, 23 de ţări au raportat creşteri ale concentraţiei medii anuale de PM2.5 în 2025, în timp ce în 18 state nivelurile au fost mai mici faţă de anul precedent.
Creşteri de peste 30% au fost observate în Elveţia şi Grecia, asociate cu fumul provenit din incendii din America de Nord şi cu praful saharian. Malta a înregistrat cea mai semnificativă scădere a nivelului de poluare cu particule PM2.5, de aproape 24%, pe fondul tranziţiei energetice şi al măsurilor de reducere a emisiilor din trafic.
Datele în timp real indică niveluri ridicate de poluare în marile oraşe
La momentul analizei, Parisul se afla între primele cinci cele mai poluate oraşe din lume, alături de Beijing, Dhaka, Wuhan şi Seul. Londra era, de asemenea, în top 10.
Serviciul european Copernicus pentru monitorizarea atmosferei a avertizat, la 19 martie 2025, asupra unor niveluri ridicate de PM2.5 în Europa, generate de emisiile de amoniac din agricultură, creşterea concentraţiilor de polen şi condiţiile meteorologice stagnante.
Poluarea generată constant de arderea combustibililor fosili, în special în Europa de Est şi Balcani, contribuie în mod persistent la degradarea calităţii aerului.
Raportul evidenţiază şi lipsa datelor în multe regiuni.
Deşi 54 de ţări au înregistrat creşteri ale nivelurilor de PM2.5, 75 au raportat scăderea nivelului de poluare, iar două au rămas la acelaşi nivel. Totuşi, accesul populaţiei la date locale şi în timp real despre calitatea aerului rămâne limitat.
În martie 2025, administraţia Statelor Unite a întrerupt programul global de monitorizare a calităţii aerului al Departamentului de Stat, afectând accesul la date pentru milioane de persoane. Centrul pentru Cercetare în Energie şi Aer Curat (CREA), cu sediul în Finlanda, a raportat că eforturile de monitorizare au fost reduse în 44 de ţări, iar şase au rămas fără niciun sistem de monitorizare.
Potrivit IQAir, extinderea accesului la date în timp real şi reducerea emisiilor sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea calităţii aerului la nivel mondial.
Poluarea aerului este unul dintre principalii factori de risc pentru sănătatea publică. Expunerea constantă la aer poluat este asociată cu afecţiuni respiratorii, boli cardiovasculare şi alte probleme cronice. Impactul este mai mare în zonele urbane (marile aglomerări din oraşe) şi în regiunile cu niveluri ridicate de emisii.
Calitatea aerului influenţează direct starea de sănătate a populaţiei, chiar şi la niveluri care nu provoacă simptome imediate. Poluanţii atmosferici pot afecta organismul în timp, prin expunere repetată. Din acest motiv, monitorizarea şi reducerea poluării rămân esenţiale pentru protejarea sănătăţii publice.
