Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2023 a fost acordat lui Katalin Karikó şi Drew Weissman pentru descoperirile lor privind modificările bazelor nucleozidice care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARNm.
Descoperirile celor doi laureaţi ai Premiului Nobel au fost esenţiale pentru dezvoltarea unor vaccinuri ARNm eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei care a început la începutul anului 2020.
Prin descoperirile lor revoluţionare, care au schimbat în mod fundamental înţelegerea noastră despre modul în care ARNm interacţionează cu sistemul nostru imunitar, laureaţii au contribuit la ritmul fără precedent de dezvoltare a vaccinurilor în timpul uneia dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii umane din epoca modernă, potrivit Institutului Karolinska.
Suma premiului Nobel pentru 2023 este stabilită la 11 milioane de coroane suedeze (SEK), 1 milion de euro, pentru fiecare premiu Nobel complet.
Anul trecut, geneticianul suedez Svante Pääbo a câştigat premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină „pentru descoperirile sale referitoare la genomurile hominizilor dispăruţi şi la evoluţia rasei umane”.
Informaţii
Din 1901, au fost acordate 113 premii Nobel pentru fiziologie sau medicină.
Până în prezent, 12 femei au primit premiul pentru medicină.
32 de ani a fost vârsta celui mai tânăr laureat în medicină, Frederick G. Banting, care a primit premiul pentru medicină în 1923 pentru descoperirea insulinei.
87 de ani era vârsta celui mai în vârstă laureat din istorie, Peyton Rous, care a primit premiul pentru medicină în 1966 pentru descoperirea virusurilor care induc tumori.
1 duo tată şi fiu, Sune Bergström şi Svante Pääbo, au primit fiecare câte un premiu pentru medicină. Svante Pääbo a fost premiat la 40 de ani după tatăl său.
