Banca Naţională a României (BNR) estimează că rata inflaţiei va ajunge la 3,9% la finalul anului, în uşoară creştere de la prognoza anterioară de 3,7%, urmând să scadă la 2,9% în decembrie 2027, arată raportul publicat miercuri de banca centrală.
”În linii mari, traiectoria ratei anuale a inflaţiei IPC rămâne în concordanţă cu prognoza din raportul anterior: traiectorie descendentă, cu o întrerupere temporară în trimestrul 2 2026 şi o reducere amplă în trimestrul următor, determinate preponderent de efecte de bază. Rata anuală prognozată a inflaţiei IPC: 3,9% în decembrie 2026 (+0,2 puncte procentuale faţă de Raportul anterior); 2,9% în decembrie 2027. Traiectoria descendentă reflectă influenţele dezinflaţioniste persistente ale măsurilor fiscale deja adoptate, transmise prin comprimarea cererii agregate, precum şi ale ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste, în special pe termen mediu”, arată datele BNR.
Atingerea limitei superioare a intervalului ţintei este anticipată pentru trimstrul 1 2027, iar revenirea în interiorul acestuia în trimestrul 2 2027, cu un trimestru mai târziu decât în prognoza precedentă; revizuirea surprinde atât apariţia unor şocuri exogene noi, cât şi persistenţa relativă a ratei anuale a inflaţiei de bază.
Rata anuală a inflaţiei s-a situat în decembrie 2025 la 9,7%, din care 4,3 pp au fost determinate de eliminarea schemei de plafonare a tarifelor la energia electrică şi majorarea impozitelor indirecte din trimestrul 3 2025. Impactul estimat al celor două şocuri majore pe partea ofertei a fost încorporat în prognoză începând cu runda din august 2025, odată ce implementarea măsurilor a fost confirmată (conform principiilor de realizare a prognozelor BNR); prin urmare, decalajul dintre valorile prognozate şi rata anuală a inflaţiei s-a redus substanţial (la -0,9 pp în runda august 2025 şi -0,1 pp în runda noiembrie 2025)
În cazul ratei anuale a inflaţiei IPC care exclude impactul acestor factori (5,4% în decembrie 2025), ecartul dintre nivelul anticipat şi cel înregistrat în rundele din intervalul februarie 2024 − mai 2025 s-a situat între -2,0 pp şi -0,8 pp.
Riscuri la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflaţiei
Evoluţii din mediul extern
− prelungirea tensiunilor geopolitice şi apariţia unor noi focare de conflict
− deteriorarea sentimentului pe pieţele financiare globale, la care economia României rămâne sensibilă − riscuri asociate volatilităţii cursului de schimb euro-dolar, în ambele sensuri
− orientarea viitoare a politicii monetare a BCE, a băncilor centrale din regiune şi a Rezervei Federale a SUA
− finalizarea programului PNRR în 2026 şi implementarea programului SAFE
Preţurile materiilor prime, îndeosebi componente energetice şi bunuri alimentare:
− posibilă continuare a fragmentării lanţurilor globale de producţie şi distribuţie
− intensificarea fenomenelor meteorologice extreme
− volatilitate ridicată pe piaţa internaţională a petrolului
− costuri asociate tranziţiei către o economie verde
Decizii administrative şi de politică fiscală şi a veniturilor:
− persistenţa efectelor măsurilor de consolidare deja adoptate
− calendarul liberalizării pieţei gazelor naturale, inclusiv mecanismele specifice de tranziţie
− efecte ale eliminării plafonului aplicat adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, dată fiind diversitatea posibilă a strategiilor de ajustare ale operatorilor comerciali
− coordonatele legii bugetare pentru anul 2026
− coordonatele finale ale măsurilor de sprijin economic anunţate, cheltuieli mai mari cu investiţiile publice
Piaţa muncii:
− capacitate eterogenă a firmelor de a absorbi creşterile salariale fără a transfera aceste costuri în preţuri
− menţinerea unor rigidităţi structurale şi sectoriale în privinţa forţei de muncă
”Pachetul de măsuri guvernamentale discutat cu Comisia Europeană şi adoptat în 2025 stă la baza consolidării fiscale aşteptate de creditorii care asigură finanţarea deficitului bugetar. În mod previzibil, ajustarea fiscală presupune costuri inerente în termeni de creştere economică, necesare pentru a repune economia pe baze sustenabile. Politica monetară urmăreşte să controleze inflaţia prin gestionarea/influenţarea cererii agregate (măsurată prin deviaţia PIB), care a intrat deja în teritoriu negativ, pe fondul măsurilor fiscale corective”, arată BNR.
Politica monetară a trebuit să aibă în vedere politica fiscală, în contextul şocurilor pe partea ofertei; o acţiune mai puternică a BNR nu ar fi făcut decât să accentueze contracţia activităţii economice, fără avea efecte vizibile în planul dezinflaţiei pe termen scurt.
”Abordarea BNR a permis ca, în pofida recesiunii tehnice din T3 şi T4 2025, economia să înregistreze o creştere la nivelul întregului an de 0,6%, în încetinire moderată faţă de 2024 (0,9%)”, relevă raportul.
 estimează că rata inflaţiei va ajunge la 3,9% la finalul anului, în uşoară creştere de la prognoza anterioară de 3,7%.){kind=link}