Europarlamentarul însărcinat cu scoaterea României din criza politică tot mai profundă nu intenţionează să renunţe la măsurile de austeritate considerate necesare.
Cu termenul-limită pentru obţinerea sprijinului Parlamentului apropiindu-se rapid, premierul desemnat Eugen Tomac şi-a prezentat în exclusivitate pentru POLITICO programul de guvernare.
Tomac, europarlamentar din 2019, a promis că statul va susţine sectorul privat, va înceta să „lupte” cu antreprenorii şi va genera creştere economică pentru a crea prosperitate care să poată fi distribuită românilor aflaţi în dificultate.
Însă, deşi admite că multe comunităţi mai puţin prospere au resimţit efectele reducerilor masive ale cheltuielilor publice şi ale creşterilor de taxe, programul de austeritate al predecesorului său, destinat reducerii deficitului bugetar istoric al ţării, trebuie să continue.
Tomac este nominalizarea preşedintelui Nicuşor Dan pentru formarea unui nou guvern tehnocrat, după prăbuşirea coaliţiei de centru conduse de premierul Ilie Bolojan luna trecută.
Conform Constituţiei, Tomac are termen până pe 14 iunie pentru a prezenta Parlamentului cabinetul şi programul său de guvernare. El a fost deja respins de Partidul Naţional Liberal, al treilea grup ca mărime din Parlament.
Dacă acesta nu va obţine sprijin parlamentar, România va intra într-o nouă perioadă de incertitudine.
Analiştii avertizează că o perioadă prelungită de instabilitate ar putea pune în pericol stabilitatea economică a României, pe fondul temerilor privind o eventuală retrogradare din partea agenţiilor de rating. În plus, termenul-limită din august pentru implementarea reformelor necesare deblocării a aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile europene de redresare post-pandemie amplifică presiunea pentru găsirea unei soluţii.
În acelaşi timp, austeritatea şi turbulenţele politice au alimentat ascensiunea partidului de extremă dreapta AUR, care conduce în prezent în sondajele naţionale.
Într-un schimb de mesaje scrise cu POLITICO, Tomac şi-a prezentat obiectivele. Textul de mai jos a fost editat pentru lungime şi claritate.
POLITICO: Cum intenţionaţi să reasiguraţi pieţele financiare şi agenţiile de rating în privinţa perspectivelor economice ale României?
Tomac: Prin respectarea angajamentelor asumate, într-un calendar verificabil de toată lumea. Bugetul pe 2026 va închide cu un deficit de 6,2%, în scădere de la 7,6% în 2025. România şi-a asumat un deficit de 5,1% în 2027. Această traiectorie nu este negociabilă. Nu vor exista taxe noi pe muncă sau pe capitalul productiv. În schimb, vom continua reconstrucţia pe partea de cheltuieli.
În paralel, vom restabili un dialog instituţionalizat şi permanent cu mediul de afaceri, deoarece politicile fiscale imprevizibile de după 2022 ne-au costat credibilitatea şi nu vom repeta această greşeală. Pentru agenţiile de rating contează trei ancore externe: finalizarea PNRR, accesarea facilităţii SAFE şi aderarea la OCDE. Respectarea acestor trei obiective este, sincer, mai importantă pentru costurile noastre de finanţare decât orice promisiune retorică pe care aş putea să o fac în acest interviu.
Cum veţi menţine sprijinul PSD în timp ce implementaţi reforme fiscale pentru reducerea deficitului?
Voi lucra cu toate forţele parlamentare pro-europene care acceptă realitatea cifrelor bugetare. Discuţia sinceră cu PSD este aceeaşi pe care o voi avea cu toate celelalte partide: nu există spaţiu pentru noi expansiuni fiscale.
Asta nu înseamnă că uităm de cetăţenii vulnerabili sau de pensionari. Puţinele resurse pe care le avem la dispoziţie vor merge în această direcţie. Oamenii cu venituri reduse au fost afectaţi de încetinirea economiei, de disciplina fiscală necesară şi de pierderea avantajului competitiv, la care s-au adăugat preţurile ridicate la energie generate de crize externe suprapuse. Problemele lor nu vor fi la coada listei mele de priorităţi. Vom găsi toate modalităţile posibile pentru a-i sprijini.
În acelaşi timp, trebuie să încurajăm antreprenoriatul şi sectorul privat. Acolo se produce prosperitatea, iar cu cât avem mai multă prosperitate, cu atât putem redistribui mai mult către cei mai puţin favorizaţi.
Prin ce va fi diferit programul dumneavoastră de cel al lui Ilie Bolojan?
În ceea ce priveşte traiectoria fiscală şi obiectivele europene, există continuitate totală. Reducerea deficitului urmează aceeaşi cale. Acestea nu sunt priorităţile lui Bolojan sau Tomac, ci obiective naţionale ale României. Pieţele şi partenerii au nevoie de această continuitate şi o vor primi.
Diferenţele vor apărea la nivelul accentelor. În primul rând, o poziţie clar pro-sector privat: statul încetează să mai lupte cu antreprenorii. Vom avea consultări permanente cu mediul de afaceri, vom publica un inventar public al tuturor autorizaţiilor necesare pentru activităţi comerciale şi le vom elimina pe cele care nu au utilitate.
În al doilea rând, vom accelera digitalizarea şi eliminarea birocraţiei pentru cetăţeni şi antreprenori. În al treilea rând, antreprenoriatul va fi privit şi ca instrument de dezvoltare rurală, nu doar urbană. Un sat cu zece antreprenori este un sat care trăieşte; un sat fără antreprenori este un sat care moare.
Guvernul meu va accelera şi proiectele energetice, publice şi private. Mai multă energie înseamnă energie mai ieftină. În plus, trebuie să dezvoltăm pieţele de capital. Europa are nevoie de pieţe de capital mai puternice, iar România trebuie să îşi joace rolul.
Cum veţi respecta termenul-limită de 31 august pentru reformele necesare deblocării fondurilor europene?
Trei lucruri ne vor ajuta să reuşim.
În primul rând, presiune maximă asupra contractorilor şi autorităţilor pentru finalizarea proiectelor până la 31 august. Va fi o vară fierbinte. Nu ne putem permite vacanţe în timp ce România pierde bani. Voi fi extrem de exigent cu cei care nu îşi fac treaba.
În al doilea rând, nouă jaloane de reformă trebuie încă adoptate prin legislaţie primară pentru a nu pierde niciun euro. Unele sunt dificile politic. Mă aştept ca Parlamentul să facă ceea ce partidele pro-europene au promis deja şi să le adopte. Dacă Parlamentul nu acţionează, guvernul va folosi toate instrumentele disponibile, inclusiv ordonanţe de urgenţă, acolo unde cadrul legal permite.
În al treilea rând, voi conduce personal negocierile importante cu Comisia Europeană. Experienţa mea din Parlamentul European şi relaţiile construite acolo reprezintă un avantaj pe care România trebuie să îl folosească.
Există riscul ca măsurile de austeritate să alimenteze şi mai mult extrema dreaptă?
Da, riscul este real şi îl iau în serios. O austeritate percepută ca nedreaptă, care afectează cetăţeanul înaintea privilegiatului, alimentează extremismul. Prima misiune a acestui guvern este să inverseze această ordine. Statul trebuie să îşi plătească partea sa înainte de a cere ceva nou cetăţeanului.
Există şi o problemă mai profundă. Majoritatea românilor nu sunt împotriva Europei sau a responsabilităţii. Sunt însă obosiţi să li se spună un lucru în campanie şi altul a doua zi după alegeri. Un guvern tehnocrat care spune exact ce va face, într-un calendar clar, şi apoi face ceea ce a promis este cel mai puternic răspuns la cinismul pe care extrema dreaptă îl exploatează.
Dacă ne îndeplinim obiectivele europene şi cetăţenii văd în fiecare lună rezultate concrete – o grădiniţă deschisă, un kilometru de autostradă inaugurat, un voucher energetic livrat la timp, un spital finalizat – atunci acesta este cel mai bun antidot împotriva extremismului.
Veţi colabora cu AUR pentru adoptarea unor legi?
Respect opinia şi votul fiecărui cetăţean român. Într-o democraţie, fiecare este liber să voteze conform convingerilor sale. Totuşi, nu voi accepta niciodată şi nu voi înţelege partide care acţionează împotriva interesului naţional al României, iar AUR a avut astfel de comportamente în repetate rânduri.
Aveţi planuri pentru combaterea corupţiei în politică?
Împărtăşesc pe deplin opinia preşedintelui Nicuşor Dan potrivit căreia corupţia reprezintă un risc de securitate naţională. Pentru prima dată, acest lucru este menţionat oficial în Strategia Naţională de Apărare. Corupţia slăbeşte statul şi erodează încrederea dintre cetăţeni şi instituţiile publice. Consolidarea instituţiilor, transparenţa cheltuielilor publice, digitalizarea serviciilor şi responsabilitatea clară sunt esenţiale.
Mai trebuie statul să explice alegătorilor ce s-a întâmplat la alegerile prezidenţiale anulate din 2024?
Cred că faptele sunt clare. Un candidat a încălcat legislaţia electorală şi a beneficiat de un avantaj semnificativ faţă de ceilalţi candidaţi. Desigur, cetăţenii au dreptul să cunoască şi să înţeleagă motivele care au stat la baza unor decizii instituţionale atât de importante. Cred că raportul complet privind anularea alegerilor, atunci când va fi publicat, va contribui la clarificarea acestor aspecte.
Veţi renunţa la mandatul de europarlamentar?
Cele două funcţii sunt incompatibile. Dacă voi fi confirmat de Parlament ca prim-ministru, îmi voi dedica întreaga atenţie şi energie conducerii guvernului.
Cât timp speraţi să rămâneţi premier?
Nu mă concentrez pe durata mandatului, ci pe obţinerea rezultatelor.
Care este cel mai mare obstacol în calea succesului dumneavoastră ca prim-ministru?
Nu obişnuiesc să gândesc în termeni de obstacole. Prefer să mă concentrez pe obiective şi responsabilităţi. Şi am tendinţa să îmi respect angajamentele.
Ce speraţi să realizaţi până la finalul mandatului?
O Românie mai puternică, în care oamenii să aibă din nou încredere.
