Franța trece printr-o nouă criză socială de proporții, după ce peste un milion de persoane au ieșit joi în stradă pentru a protesta față de măsurile de austeritate anunțate de Guvern.
Demonstrațiile au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine, culminând cu atacuri asupra Ministerului Economiei din Paris și ciocniri de stradă la Lyon și Nantes.
Ministerul Economiei, luat cu asalt de protestatari
Potrivit presei franceze, forțele de ordine au fost „copleșite” în capitală, unde aproximativ 100 de membri ai sindicatului feroviar au reușit să străpungă baricadele și să pătrundă în sediul Ministerului Economiei. Protestatarii au forțat intrarea, dar s-au retras rapid de teama unei intervenții violente din partea poliției.
Ministerul Economiei este una dintre instituțiile cel mai vizate de proteste, fiind simbolul austerității criticate de sindicate și opinia publică.
Ciocniri violente cu poliția în marile orașe
La Lyon, confruntările au fost extrem de dure, protestatarii folosind artificii de tip mortar împotriva poliției, care a răspuns cu gaze lacrimogene. Printre răniți se numără un jurnalist de la France TV și un polițist. În total, 99 de persoane au fost arestate în întreaga țară, 15 dintre acestea în regiunea pariziană.
La Nantes, manifestanții au aruncat cu sticle și obiecte contondente în polițiști, care au răspuns cu fumigene.
Grevă generală în școli, spitale și farmacii
Protestele coincid cu o grevă generală de amploare.
- Sindicatul SNES-FSU a anunțat că 45% dintre profesorii din gimnazii și licee sunt în grevă. În unele școli, 60-70% din personal nu s-a prezentat la lucru.
- Între 80 și 90% dintre farmaciile din Franța au fost închise.
- Depouri de autobuze și trenuri au fost blocate, iar sistemul de transport feroviar este grav afectat.
Sindicatele acuză „subminarea învățământului public”, diminuarea salariilor și condițiile dificile de început de an școlar.
Sprijin public semnificativ
Un sondaj realizat de Elabe pentru BFMTV arată că 56% dintre francezi susțin protestele, un procent ușor mai mic decât în timpul mobilizărilor împotriva reformei pensiilor din 2023.
Jean-Luc Mélenchon, fost candidat prezidențial, a participat la manifestații și a declarat că ziua de protest „va avea consecințe politice semnificative”.
Măsurile contestate
Printre schimbările care au stârnit furia sindicatelor și a populației se numără:
- reducerea unor sărbători legale,
- ajustări la cheltuielile de sănătate și servicii sociale,
- taxe mai mari pentru anumite categorii economice.
Deficitul bugetar al Franței, dublu față de limita de 3% impusă de UE, pune presiune pe președintele Emmanuel Macron și pe premierul Sebastien Lecornu să aplice măsuri drastice. Însă opoziția și străzile fac ca adoptarea bugetului pe 2026 să devină o misiune aproape imposibilă.
