Protestele fermierilor care au acaparat Uniunea Europeană ar fi luat prin surprindere liderii politici.
Fermierii sunt împovărați de datorii, constrânși de comercianții cu amănuntul puternici și de companiile agrochimice, loviți de vremea extremă și subcotați de importurile străine ieftine, de ani de zile – totul în timp ce se bazează pe un sistem de subvenții care îi favorizează pe marii jucători, scrie Politico.
Războiul din Ucraina nu a făcut decât să înrăutățească lucrurile. O creștere a prețurilor pentru culturi precum grâul sa dovedit a fi de scurtă durată. Iar agresiunea Rusiei a schimbat fluxurile comerciale, provocând un exces de aprovizionare.
Fermierii polonezi au fost primii care au ieșit în stradă și au blocat punctele de trecere a frontierei, încă din primăvara anului trecut. Dar demonstrațiile s-au răspândit în țări precum Germania și Franța.
Preocupările majore ale fermierilor variază de la o țară la alta, de la protestele germane împotriva reducerilor guvernamentale ale subvențiilor la motorină la protestele franceze împotriva acordurilor de liber schimb și a regulilor de mediu despre care ei spun că le reduc profitul.
Dar există nemulțumiri comune – nu în ultimul rând creșteri ale prețurilor la energie, combinate cu o prăbușire a prețurilor.
Analiza POLITICO arată modul în care marjele de profit ale fermierilor au fost afectate nu numai în ceea ce privește prețurile, ci și costurile de producție.
În 11 țări UE, prețurile la poarta fermei au scăzut cu peste 10% din 2022 până în 2023. Numai Grecia și Cipru au înregistrat o creștere corespunzătoare a veniturilor din vânzări ale fermierilor lor, ajutată de o creștere a cererii de ulei de măsline.
