Liderul rus Vladimir Putin a făcut joi o referire directă la România, în cadrul discursului său de la Forumul Valdai, acuzând manipularea procesului electoral și folosind exemplul anulării alegerilor prezidențiale din țară.

„În unele țări se încearcă interzicerea oponenților politici care au dobândit deja o mare legitimitate și o mai mare încredere din partea alegătorilor. Știm, am trecut prin asta. Dar asta nu funcționează. Interdicțiile nu funcționează”, a declarat Putin, citat de agenția TASS.

El a adăugat că elitele politice europene „recurg la șiretlicuri” pentru a-și păstra puterea și a acuzat o degradare a proceselor democratice.

„Nu se poate manipula voința poporului”

Putin a criticat establishmentul politic din Europa, despre care a spus că „nu vrea să cedeze puterea” și „recurge la înșelarea directă a propriilor cetățeni”.

„Dar nu se pot transforma la nesfârșit procedurile electorale democratice într-o farsă, nu se poate manipula voința poporului, așa cum s-a întâmplat, să zicem, în România”, a afirmat liderul rus.

El a subliniat că astfel de procese nu sunt unice, ci se regăsesc în mai multe state: „Voința cetățenilor este simplă – ca liderii țărilor să se ocupe de problemele cetățenilor, de siguranța și calitatea vieții lor, și nu să alerge după himere”.

Contextul declarațiilor

Remarcile lui Putin vin în contextul în care interferența rusă a fost invocată atât în România, cât și în Republica Moldova, în cadrul unor alegeri recente. În Republica Moldova, forțele proruse au fost înfrânte printr-o mobilizare a electoratului proeuropean, ceea ce a atras critici dure din partea Kremlinului.

Prin aceste declarații, Putin a încercat să întărească mesajul că democrația occidentală ar fi compromisă de manipulări interne și de interese ale elitelor politice, poziționând Rusia ca un actor ce apără „voința poporului”.

Cu toate acestea alegerile din Rusia nu sunt recunoscute la nivel internațional ele fiind o mascaradă electorală fără miză. Adevărații adversari politici sunt eliminați din timp sau reduși la tăcere. Vedeți cazul lui Alexei Navalnîi AICI. Omul de care Vladimir Vladimirovici Putin se temea cel mai mult.

Închis, împușcat mortal, otravă în ceai și cădere de la balcon: Ce s-a întâmplat cu cei mai vocali critici ai lui Putin?

Închis, împușcat mortal în stradă, căzut de la ferestră sau otrăvit cu ceai îmbibat cu poloniu-210. Oponenții lui Vladimir Putin au adesea destine nefericite.

Spionul KGB devenit președinte se află în vârful Kremlinului timp de două decenii și s-a confruntat cu o serie de oponenți și controverse.

Cine sunt oamenii care au îndrăznit să vorbească împotriva lui Putin sau să sfideze Kremlinul și unde sunt ei acum?

Alexei Navalnîi

Născut din proprietarii de fabrici într-un sat de la vest de Moscova, Alexei Navalnîi a ajuns să devină poate cel mai mare critic al perioadei la putere a lui Putin.

Activismul său politic, inclusiv investigațiile ample asupra corupției la nivel înalt și candidatura la primătia Moscovei i-au câștigat faima și mulți credeau că el reprezintă o amenințare pentru Putin.

În august 2020, lupta sa împotriva președintelui rus a ajuns pe titlurile mondiale.

S-a îmbolnăvit grav într-un zbor din Siberia la Moscova, iar Navalnîi a fost transportat, în comă, la Berlin.

Echipa sa a acuzat Kremlinul că l-a otrăvit, acuzație pe care Kremlinul a negat-o.

Medicii germani au confirmat că el a fost otrăvit cu novichok – un agent nervos din epoca sovietică – și recuperarea lui a durat luni de zile.

În ciuda pericolului, Navalnîi a ales să se întoarcă în Rusia, unde a fost ulterior arestat, condamnat pentru acuzații despre care spune că sunt motivate politic și rămâne într-o colonie penală rusă .

Boris Nadejdin

Politicianul de opoziție Boris Nadejdin a declarat că va candida împotriva lui Putin la alegerile prezidențiale din 2024.

În ciuda îndoielilor că bărbatul de 60 de ani ar putea reprezenta o provocare serioasă pentru liderul în funcție, Nadejdin a spus că a strâns peste 200.000 de semnături din toată Rusia.

El i-a surprins pe unii analiști cu criticile sale puternice față de ceea ce Kremlinul numește „operațiune militară specială” din Ucraina, numind războiul o „greșeală fatală” și jurând că va încerca să-l pună capăt prin negocieri.

La 8 februarie, el a declarat că i s-a interzis să candideze la alegeri, iar Comisia Electorală Centrală a declarat că a găsit defecte în semnăturile colectate de campania sa.

El a promis că va face apel la Curtea Supremă a Rusiei, adăugând: „Participarea la alegerile prezidențiale din 2024 este cea mai importantă decizie politică din viața mea. Nu renunț la intențiile mele”.

Evgheni Prigojin

Ascensiunea lui Evgheni Prigojin de la vânzător de hotdog la șeful unei armate private care a mărșăluit spre Moscova a fost remarcabilă.

Mercenarii săi Wagner Group erau renumiți atât pentru brutalitatea lor în Ucraina, cât și pentru influența lor în Africa.

Prigojin a devenit din ce în ce mai îndrăzneț în criticile sale la adresa armatei ruse și a comandamentului său superior.

Când forțele sale au început un marș asupra Moscovei din orașul sudic Rostov, acesta părea a fi cea mai mare provocare pentru Putin timp de zeci de ani, dar aparenta tentativă de lovitură de stat a eșuat la jumătatea drumului către capitală.

În august 2023, a murit când avionul privat în care se afla s-a prăbușit la nord de Moscova, stârnind suspiciuni cu privire la implicarea Kremlinului.

Citește AICI articolul integral despre asasinatele disidenților politici asasinați la ordinul direct al lui Vladimir Vladimirovici Putin.