Țările Uniunii Europene ignoră din ce în ce mai mult solicitările Bruxelles-ului de a combate corupția, de a îmbunătăți libertatea presei, de a ridica standardele justiției și de a aborda alte amenințări la adresa democrației, potrivit unui raport oficial publicat marți.
Raportul anual al Comisiei Europene privind Statul de Drept exprimă îngrijorări serioase legate de lipsa de progres în mai multe țări și subliniază că, în special, Ungaria nu a făcut progrese decât în privința uneia dintre recomandările-cheie care i-au fost adresate în urmă cu un an.
Raportul arată că statele membre ale UE au implementat complet sau au făcut „progrese semnificative” în cazul a doar 18% dintre recomandările Comisiei, comparativ cu o rată de succes de aproape 20% anul trecut și de peste 25% în 2023.
”Niciun progres”
Per total, nu s-a înregistrat „niciun progres” sau doar „progrese limitate” în cazul a 43% din toate recomandările formulate de Comisie în ultimul an.
Comisarul european pentru democrație, Michael McGrath, a declarat că oficialii de la Bruxelles elaborează în prezent planuri pentru a consolida respectarea de către statele membre a normelor privind statul de drept, prin condiționarea acordării fondurilor din bugetul UE — în valoare de 1,2 trilioane de euro — de respectarea acestor standarde. Comisia urmează să prezinte proiectul de buget pentru perioada 2028–2034 în data de 16 iulie.
Vorbind marți cu jurnaliștii, McGrath a spus că „cele mai îngrijorătoare” secțiuni ale raportului de 800 de pagini sunt cele în care țările nu au făcut absolut niciun progres în raport cu recomandările Comisiei în ultimele 12 luni.
„Când te uiți la recomandările și evaluările de anul trecut și vezi atât de multe cazuri marcate cu «niciun progres», e evident că avem motive de îngrijorare”, a spus McGrath.
„Desigur, raportul va fi criticat în anumite cercuri, în special de cei care se simt vizați de observațiile făcute, însă ne-am bazat exclusiv pe dovezi și fapte în tot ceea ce am prezentat.”
El a avertizat că există o „restrângere” a spațiului de acțiune pentru organizațiile societății civile, inclusiv pentru grupurile profesionale ale judecătorilor, procurorilor și jurnaliștilor.
Companiile media se confruntă, de asemenea, cu presiuni din ce în ce mai mari în anumite țări, nu doar din cauza dificultăților comerciale, ci și din cauza abordării problematice a autorităților față de presă.
„Vedem, din nou, că spațiul pentru unele organizații media din anumite părți ale Uniunii Europene este supus unor presiuni semnificative.”
