Premierul Ilie Bolojan a declarat marți că discuțiile din coaliție privind reforma administrației publice locale s-au blocat din cauza reducerilor de personal.
Șeful Guvernului a subliniat că simpla diminuare a posturilor neocupate din organigramele primăriilor și consiliilor județene nu generează economii reale și că măsurile trebuie să vizeze posturile efectiv ocupate.
Reforma administrației, punct nevralgic în Pachetul 2
Bolojan a explicat că reforma avea trei direcții principale: creșterea capacității administrative, descentralizarea și reducerea personalului. Dacă pe primele două există consens, pe componenta de reducere de personal nu s-a ajuns la o soluție.
„O reducere cu 25% a posturilor prevăzute de lege ar însemna să dispară doar locuri neînființate sau vacante. Efectele reale asupra cheltuielilor sunt aproape nule. Am mai văzut această tehnică și nu putem să continuăm cu astfel de soluții iluzorii”, a spus premierul.
Diferența dintre posturi maxime și posturi ocupate
Potrivit datelor prezentate, în România sunt aprobate 190.000 de posturi la nivelul administrației, dintre care 164.000 prin organigrame. Din acestea, doar aproximativ 130.000 sunt ocupate efectiv.
„Între numărul maxim de posturi și cele ocupate există o diferență de peste 30%. Dacă reduci 25% din baza maximă, practic nu atingi niciun post ocupat. De aceea trebuie să ne raportăm la ce este real: numărul de angajați din administrație care consumă efectiv resursele statului”, a explicat Bolojan.
Simulări privind reducerile de personal
Premierul a detaliat ipoteze de lucru:
- Pentru o reducere de 5% a personalului efectiv ocupat, ar trebui o tăiere de cel puțin 30% din plafonul maxim. Aproximativ 1.000 de localități, adică 30% din total, ar trebui să reducă personalul.
- Pentru o reducere de 10% a posturilor ocupate, ar fi nevoie de o diminuare de 40% a plafonului maxim. În acest caz, jumătate dintre administrațiile locale ar trebui să facă restructurări.
- Pentru o reducere de 15%, aplicarea unei tăieri de 45% din plafonul legal ar afecta aproape 2.000 de unități administrative, adică 60% din total.
Bolojan a subliniat că există deja exemple unde administrații comparabile funcționează eficient cu mult mai puțini angajați, ceea ce demonstrează că restructurarea este posibilă.
Urmează o nouă colectare de date
Premierul a anunțat că Ministerul Dezvoltării va realiza o nouă verificare a datelor pentru cele peste 3.000 de unități administrative, pentru a elimina eventualele erori statistice. Totuși, Bolojan a precizat că aceste erori „nu pot influența decât marginal” necesitatea unor reduceri reale de personal.
„România nu-și mai permite să mențină un sistem administrativ supradimensionat, care consumă resurse fără eficiență. Nu putem să ne întoarcem la soluții de fațadă care nu schimbă nimic”, a concluzionat premierul.
