Săptămâni de incursiuni ruseşti în spaţiul aerian al NATO au împins alianţa condusă de SUA în faţa unei alegeri explozive: să riposteze sau să se retragă.
De ce contează: Cu negocierile de pace blocate şi ameninţările nucleare în creştere, NATO şi Rusia sunt mai aproape ca oricând de o confruntare militară directă de la Războiul Rece încoace.
- Preşedintele Trump, mult timp reticent să înfrunte Moscova, şi-a surprins aliaţii în această săptămână afirmând că susţine doborârea aeronavelor ruseşti dacă incursiunile continuă.
- Răspunsul Kremlinului a fost tranşant: dacă un avion rusesc este doborât, va urma războiul.
Imaginea de ansamblu: Oficialii NATO cred că Rusia testează deliberat apărarea şi voinţa politică a Alianţei, printr-un val de provocări tot mai agresive.
- 9-10 septembrie: Aproape douăzeci de drone ruseşti au pătruns în spaţiul aerian al Poloniei, forţând NATO să ridice avioane de vânătoare şi să angajeze ţinte inamice în spaţiul aerian aliat pentru prima dată în istorie.
- 13 septembrie: O dronă rusească a zburat aproape o oră deasupra teritoriului României.
- 19 septembrie: Trei avioane de vânătoare ruseşti au intrat timp de 12 minute în spaţiul aerian al Estoniei cu transponderele oprite — cea mai îndrăzneaţă încălcare de până acum.
Joi, avioane de luptă americane au interceptat aeronave ruseşti lângă zona de identificare aeriană a Alaskăi, pentru a noua oară în acest an.
- Norvegia a raportat trei încălcări ale spaţiului aerian în 2025 — primele după mai bine de un deceniu.
- Roiuri de drone au forţat închiderea mai multor aeroporturi din Danemarca săptămâna aceasta. Deşi autorul nu a fost identificat, premierul danez a declarat că este vorba de un „atac hibrid” pe teritoriul european.
Pe scurt: Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în cadrul emisiunii „The Axios Show” că reacţia „foarte” slabă a NATO l-a încurajat pe Putin să meargă mai departe.
- „Trebuie să doboare tot”, a spus Zelenski, susţinând poziţia lui Trump. „Dacă avioanele sunt în spaţiul vostru aerian, trebuie să le blocaţi.”
- Zelenski a adăugat că nu toţi liderii NATO se tem să ia astfel de măsuri, dar majoritatea da, pentru că „Rusia e nebună” — şi „au dreptate”.
Cealaltă faţă: În timp ce unele ţări din estul NATO cer un răspuns mai ferm, alţi aliaţi sunt mai prudenţi.
- Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a declarat pentru Axios că Franţa vrea să discute „întărirea regulilor de angajament”, dar „probabil nu până la punctul de a doborî un avion” care pătrunde în spaţiul NATO, aşa cum s-a întâmplat cu Estonia.
Între rânduri: Retorica s-a încins pe toate fronturile după eşecul tentativelor lui Trump de a media pacea între Rusia şi Ucraina.
- Într-o schimbare spectaculoasă, Trump a spus că Ucraina ar putea să-şi recupereze tot teritoriul pierdut şi chiar să „meargă mai departe” prin cucerirea de pământ rusesc — o linie roşie care a provocat mereu reacţii furioase la Moscova.
- Zelenski a declarat că, dacă Rusia nu opreşte războiul, oficialii de la Kremlin ar trebui să ştie unde este cel mai apropiat adăpost antiaerian.
- Dmitri Medvedev, unul dintre locotenenţii de linie dură ai lui Putin, a replicat cu o ameninţare nucleară la adresa Ucrainei şi SUA, avertizând că Rusia are arme „în faţa cărora niciun adăpost nu oferă protecţie”.
