Oficialii europeni iau în considerare din ce în ce mai mult un război cu Rusia.
Moscova își intensifică producția de arme într-un ritm care va fi în curând suficient nu doar pentru luptele din Ucraina, ci și pentru potențiale conflicte viitoare.
Înaintea summitului NATO de la Haga din 24-25 iunie, liderii europeni se tem că Statele Unite sub președintele Donald Trump ar putea să nu ia suficient de în serios articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, care transformă un atac asupra unui membru NATO într-un atac asupra tuturor celorlalți.
În cazul unui astfel de atac din partea Rusiei, spun ei, nu există nicio garanție că Statele Unite își vor apăra aliații europeni.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat recent că Rusia ar putea fi pregătită să atace NATO în termen de cinci ani. Cea mai probabilă țintă a sa este considerată a fi statele baltice: Estonia, Letonia și Lituania.
Bloomberg a modelat posibilele consecințe economice ale unui astfel de război. Economiștii au estimat cinci șocuri economice cheie care s-ar produce dacă Rusia ar invada țările baltice:
- daune directe cauzate de acțiuni militare;
- perturbarea lanțurilor comerciale și logistice;
- șocul prețurilor din cauza reducerii exporturilor de gaze și petrol din Rusia;
- șoc financiar cauzat de volatilitatea crescută a piețelor globale;
- creșterea cheltuielilor militare.
Șocul economic
Evaluarea pagubelor din zonele de război s-a bazat pe experiența regiunii Donețk din Ucraina, unde producția a scăzut cu 43% după începerea ocupației rusești în 2014.
Pentru țările care nu sunt supuse ocupației, dar sunt afectate de atacuri cu rachete și distrugeri, ipoteza a fost că scăderea PIB-ului va fi de 4,3% – adică 10% din nivelul tipic pentru teritoriile ocupate. De exemplu, PIB-ul Finlandei ar scădea cu 3% în acest caz.
Aceste valori sunt estimări.
Impactul asupra comerțului internațional a fost estimat folosind tabelele interregionale input-output ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Prognoza presupune că orice industrie a cărei dependență de aprovizionarea din țările baltice depășește 2,5% nu va putea găsi un substitut și va reduce în consecință producția cu această valoare.
Gaz și petrol
Exporturile de gaze rusești către Europa vor fi complet oprite, ceea ce va duce la o creștere semnificativă a prețului energiei în Europa. Exporturile de petrol din Rusia vor scădea cu 30%. Piața mondială va pierde între două și două milioane și jumătate de barili pe zi, ceea ce va duce la o creștere a prețului barilului de petrol cu 25 de dolari.
Invazia ar putea începe cu o provocare din partea unor agenți ruși din rândul locuitorilor vorbitori de limbă rusă din statele baltice.
Fostul ministru de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, a sugerat că trenul Moscova-Kaliningrad, care trece prin Lituania fără oprire, ar putea fi, de asemenea, ținta provocării.
Rusia ar putea lansa un atac simultan asupra tuturor celor trei state baltice, blocându-le porturile, precum și Pârâul Suwalki, un pasaj de aproximativ 65 de kilometri lat de la Lituania la Polonia, între Belarus și regiunea Kaliningrad.
Activarea articolului 5
Statele baltice vor activa Articolul 5 (apărarea colectivă NATO). Chiar dacă SUA nu reacționează imediat, asistența militară pentru Lituania, Letonia și Estonia va fi oferită imediat de către cele mai apropiate țări NATO, în primul rând Polonia.
De asemenea, conform scenariului de prognoză Bloomberg, Germania, Marea Britanie, Franța, Republica Cehă, Suedia, Norvegia și Finlanda vor fi implicate direct în conflict – dar nu și Turcia, a cărei armată rămâne cea mai mare din NATO pe continentul eurasiatic.
Rusia va avea probabil superioritate numerică.
TRUMP VA ÎNDEMNA SĂ SE DISCUTE CU VLADIMIR
Bloomberg consideră că este probabil ca președintele american Donald Trump, în loc să-și ajute aliații, să folosească rețelele de socializare pentru a îndemna Europa să „DISCUTE CU VLADIMIR” (Trump postează adesea pe rețeaua sa de socializare Truth Social cu majuscule).
Victimele unei invazii rusești ar putea fi semnificative. Ar exista, de asemenea, mulți refugiați, previzionează agenția.
Porturile baltice s-ar închide, comerțul s-ar opri, iar piețele s-ar prăbuși. Instalațiile energetice ar deveni ținte, iar cablurile subacvatice ar fi tăiate. În același timp, SUA și alte țări ar fi probabil precaute în a ataca teritoriul rus, temându-se de o escaladare nucleară.
Conform estimărilor Bloomberg, țările baltice vor pierde 43% din PIB în primul an al unui astfel de conflict, Uniunea Europeană în ansamblu – 1,2%, iar lumea în ansamblu – 1,3% (aceasta este mai puțin decât pierderile din pandemia de COVID și războiul ruso-ucrainean).
Un an de astfel de război ipotetic ar costa lumea o mie și jumătate de trilione de dolari.
Rusia, paradoxal, este protejată de șocurile externe prin sancțiuni, iar pierderile sale economice s-ar ridica la doar 1% din PIB.
