László Krasznahorkai este laureatul din acest an al Premiului Nobel pentru Literatură.
Autorul maghiar a fost distins „pentru opera sa captivantă și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.
„Sunt foarte fericit, sunt calm și în același timp foarte emoționat”, a declarat scriitorul pentru postul suedez Sveriges Radio, după ce a aflat vestea.
Krasznahorkai este autorul a cinci romane și a câștigat numeroase alte premii literare, printre care Man Booker International Prize în 2015 și Best Translated Book Award în 2013, pentru primul său roman, Satantango — o lucrare postmodernă despre sfârșitul lumii.
Scriitorul a aflat că a câștigat premiul de la Academia Suedeză, care l-a contactat telefonic în timp ce se afla în vizită la Frankfurt. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc în decembrie, la Stockholm.
Krasznahorkai este al doilea autor maghiar care primește Premiul Nobel pentru Literatură, după Imre Kertész, laureat în 2002.
O carieră remarcabilă în literatura central-europeană
Născut în 1954, Krasznahorkai a devenit cunoscut în 1985, odată cu publicarea romanului Satantango, descris de Academia Suedeză drept „o senzație literară”.
În 1994, romanul a fost ecranizat de regizorul maghiar Béla Tarr, într-un film alb-negru de șapte ore, devenit cult în cinematografia europeană.
Printre celelalte volume notabile ale autorului se numără:
- The Melancholy of Resistance (1989)
- War and War (1999)
- Seiobo There Below (2008)
Comitetul Nobel l-a descris pe Krasznahorkai drept „un mare scriitor epic din tradiția central-europeană care se întinde de la Kafka la Thomas Bernhard și se caracterizează prin absurd și exces grotesc”.
Scriitorul a afirmat la un moment dat că întreaga sa operă reprezintă „realitatea examinată până la nebunie”.
Un autor marcat de comunism și de explorările interioare
Krasznahorkai a crescut într-o familie evreiască de clasă mijlocie și s-a inspirat din experiențele sale din perioada comunistă, dar și din călătoriile sale, care au început în 1986, când s-a mutat în fosta Germanie de Vest.
Romanul său din 2021, Herscht 07769, a fost descris drept un mare roman german contemporan, pentru modul realist în care surprinde tulburările sociale din Germania de dinaintea pandemiei.
Cartea prezintă viața unui mic oraș din Turingia, afectat de anarhie, crimă și incendii.
Editura britanică The Serpent’s Tail rezumă astfel povestea:
„Florian Herscht, un uriaș blând, este un orfan adoptat de un neo-nazist, care îl învață meseria de curățitor de graffiti. Șeful, un fanatic al muzicii lui Bach, se înfurie când cineva desenează embleme cu lupi pe monumentele dedicate compozitorului.”
Jurnalistul Tanjil Rashid de la The Guardian a descris romanul drept „sumbru de la început până la sfârșit”.
Cel mai recent roman satiric al său, Zsömle Odavan, revine în Ungaria și îl are ca protagonist pe unchiul Józsi Kada, un bărbat de 91 de ani care are o pretenție secretă la tron, dar care a ales să dispară complet din lume.
Nobelul pentru Literatură: un premiu rar acordat femeilor
Premiul Nobel pentru Literatură a fost acordat de 118 ori din 1901 până în prezent, însă doar 18 femei au fost laureate.
Krasznahorkai, prin opera sa marcată de teme existențiale, absurditate și reflecții profunde asupra umanității, se alătură astfel listei marilor scriitori care au definit literatura europeană modernă.
