Liderii grupurilor PPE și Renew Europe din Parlamentul European îi cer președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să intervină în cazul modificărilor aduse legislației privind integritatea din România și avertizează asupra deblocării tranșei de 770 de milioane de euro din PNRR.
Într-o scrisoare semnată de Manfred Weber și Valérie Hayer, aceștia susțin că așa-numitul „amendament Fritz” ridică probleme privind statul de drept și compatibilitatea cu legislația Uniunii Europene.
Scrisoarea, datată 24 august 2026, cere Comisiei Europene să condiționeze plata fondurilor de respectarea principiilor statului de drept și avertizează că România riscă să piardă cele 770 de milioane de euro dacă situația nu este soluționată până la termenul de 31 august. Documentul invocă explicit situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, și susține că modificarea legislativă ar fi fost concepută pentru a produce efecte asupra mandatului acestuia.
Prezentăm mai jos scrisoarea integrală, tradusă în limba română:
Ursula von der Leyen
Președinta Comisiei Europene
Comisia Europeană
Rue de la Loi 200, B-1049 – Bruxelles
Belgia
Stimată doamnă președintă,
Bruxelles, 24 august 2026
Vă scriem în legătură cu evoluțiile recente privind statul de drept în România și în semn de recunoaștere a rolului esențial al Comisiei Europene în protejarea și asigurarea respectării valorilor fundamentale ale Uniunii în toate statele membre.
În acest context, dorim să vă atragem atenția asupra preocupărilor serioase privind statul de drept în România și asupra riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență să contribuie, în mod neintenționat, la subminarea democrației românești. Prin urmare, solicităm atenția și acțiunea urgentă a Comisiei.
Parlamentul României a adoptat recent o lege care afectează în mod direct mandatul unui anumit ales, Dominic Fritz, primarul Timișoarei, ceea ce ridică suspiciunea că legislația a fost concepută pentru a viza un caz individual, mai degrabă decât pentru a soluționa o problemă juridică generală. Această lege reprezintă unul dintre jaloanele de reformă rămase pe care România trebuie să le îndeplinească până la 31 august pentru a putea accesa ultima tranșă de granturi din cadrul RRF.
Fritz fusese anterior găsit de Agenția Națională de Integritate din România într-un conflict de interese administrativ, în urma unei chestiuni procedurale minore legate de un plan de urbanism din 2020, elaborat în timpul mandatului predecesorului său, o acuzație pe care mai mulți observatori independenți au descris-o drept „fabricată” (de exemplu, Konrad Adenauer Stiftung România).
Fritz a pierdut definitiv contestația împotriva acestei constatări în 2026, la zece zile după ce Consiliul Judecătorilor din România l-a inclus pe o „listă neagră” oficială a politicienilor, jurnaliștilor și activiștilor societății civile care critică sistemul judiciar românesc.
În baza legislației privind integritatea aflate atunci în vigoare, Fritz a primit o sancțiune disciplinară constând într-o reducere cu 10% a salariului timp de șase luni și o interdicție de trei ani de a candida pentru o funcție publică după încheierea mandatului său de primar în 2028. Indiferent de temeinicia acestei decizii, consecințele juridice aplicabile fuseseră, așadar, deja stabilite.
Cu toate acestea, atunci când Parlamentul se pregătea să adopte, la începutul lunii august, o versiune actualizată a legislației privind integritatea, ca jalon în cadrul RRF, o majoritate PSD-AUR a introdus în ultimul moment un amendament.
Amendamentul prevedea că oficialii publici găsiți în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii vor fi sancționați suplimentar prin încetarea imediată a mandatului lor ales.
Declarațiile publice ale unor lideri de rang înalt ai PSD și AUR nu lasă nicio îndoială că amendamentul a fost conceput în mod special pentru a viza o singură persoană, domnul Dominic Fritz. Poziția sa de președinte al USR face cu atât mai îngrijorătoare aparenta instrumentalizare a mecanismelor legislative și juridice în scopuri politice.
Constituția României, precum și principiile fundamentale ale dreptului sunt clare: legile pot produce efecte numai pentru viitor, iar o persoană care a fost deja judecată și sancționată nu poate fi supusă retroactiv unei sancțiuni suplimentare.
Atât PNL/USR, cât și președintele Nicușor Dan au contestat legea la Curtea Constituțională. Săptămâna trecută, însă, majoritatea judecătorilor a respins aceste obiecții. În pofida deciziei Curții, observatori juridici din întreg spectrul politic, alături de o opinie separată formulată în termeni fermi de trei judecători constituționali, au denunțat măsura ca fiind în mod evident neconstituțională.
În evaluarea noastră, „amendamentul Fritz” ridică preocupări serioase nu doar în ceea ce privește compatibilitatea sa cu Constituția României, ci și cu mai multe garanții prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de dreptul Uniunii.
Dincolo de încălcările mai evidente ale unor principii fundamentale precum securitatea juridică, neretroactivitatea și interdicția utilizării instrumentelor juridice împotriva adversarilor politici, acest caz implică în mod direct și dreptul Uniunii.
Primarul Dominic Fritz este cetățean german ales în România în exercitarea drepturilor conferite de articolul 22 alineatul (1) din TFUE; mandatul său este, prin urmare, deținut prin efectul direct al dreptului Uniunii.
Un mecanism care stinge retroactiv un asemenea mandat în baza unui regim de sancționare care nu exista la momentul alegerii lipsește articolul 22 din TFUE de efectul său util. Drepturile electorale ale cetățenilor mobili ai Uniunii pot fi puse în aplicare de Comisie și vă invităm să vă exercitați aceste competențe.
Sub pretextul îndeplinirii unui jalon de reformă pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, Parlamentul României a introdus o măsură care încalcă în mod direct dreptul Uniunii și reprezintă un regres grav pentru statul de drept din România.
Deși „amendamentul Fritz” este cel mai flagrant exemplu, legea poate conține și alte prevederi care contravin obiectivelor inițiale ale reformei convenite cu Comisia.
Prin urmare, recomandăm o evaluare aprofundată a reformei în ansamblu, inclusiv în ceea ce privește slăbirea cerințelor de transparență și aparenta lipsă de proporționalitate a regimului sancțiunilor disciplinare.
Stimată doamnă președintă,
Comisia ar trebui să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România. Respectarea valorilor europene și a statului de drept ar trebui să reprezinte o condiție absolută pentru accesarea fondurilor UE, inclusiv a fondurilor RRF, în orice stat membru.
Vă îndemnăm să precizați fără echivoc că plata fondurilor RRF este condiționată de implementarea acestor reforme în deplină conformitate cu principiile statului de drept, dreptul Uniunii Europene, standardele europene privind drepturile omului și recomandările Comisiei de la Veneția.
Considerăm că un asemenea semnal din partea Comisiei ar oferi un stimulent decisiv Parlamentului României pentru a-și reconsidera poziția, evitând astfel riscul pierderii a 770 de milioane de euro din granturi UE și contribuind la finalizarea cu succes a reformelor RRF în România.
Timpul este esențial. Legea nu a fost încă promulgată de președintele Dan. Există în continuare o fereastră procedurală de oportunitate, însă aceasta se închide rapid pe măsură ce se apropie termenul-limită de 31 august.
Avem încredere în judecata dumneavoastră cu privire la importanța acestei chestiuni și vă mulțumim pentru angajamentul dumneavoastră constant în apărarea valorilor europene și a statului de drept.
Cu stimă,
Manfred Weber
Președintele Grupului PPE
Valérie Hayer
Președinta Renew Europe
