Cele trei mari federații sindicale din sistemul de învățământ – Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” – îi solicită președintelui Nicușor Dan să intervină ca mediator între sindicate și coaliția de guvernare.
Într-o scrisoare deschisă depusă la Administrația Prezidențială, în contextul protestului organizat în fața Palatului Cotroceni, liderii sindicali afirmă că actualele măsuri fiscal-bugetare pun în pericol sistemul de educație și cercetare.
Documentul este semnat de Anton Hadăr, Simion Hancescu și Marius Ovidiu Nistor, în numele a peste 300.000 de angajați din învățământ și cercetare.
Măsuri contestate: mai mulți elevi la clasă și norme didactice majorate
Principalele revendicări vizează abrogarea măsurilor introduse prin Legea nr. 141/2025, care prevăd:
- creșterea numărului de elevi la clasă;
- majorarea normei didactice de predare;
- diminuarea tarifului pentru plata cu ora;
- modificări cu impact asupra salarizării și statutului personalului didactic.
Sindicatele susțin că aceste decizii au fost adoptate fără analize economice de impact și fără consultări reale cu partenerii sociali sau cu organismele abilitate ale statului.
Potrivit acestora, măsurile „anulează o parte consistentă din munca și investițiile realizate în ultimii ani” și riscă să afecteze calitatea actului educațional într-un moment în care România se confruntă deja cu deficit de personal calificat și cu probleme structurale în sistem.
Educația, parte a securității naționale
Reprezentanții federațiilor invocă inclusiv Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030, document adoptat de Administrația Prezidențială, care include explicit dimensiunea educațională și de cercetare în conceptul de securitate națională.
În acest context, sindicatele susțin că subfinanțarea educației nu este doar o problemă bugetară, ci o vulnerabilitate strategică pentru statul român.
Conform datelor Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește finanțarea educației și cercetării. Deși legislația prevede alocarea a minimum 6% din PIB pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare din fonduri publice, aceste praguri nu au fost atinse.
Solicitări privind bugetul, PNRR și salarizarea
Sindicatele cer:
- creșterea bugetului pentru educație și cercetare;
- menținerea indemnizației pentru titlul științific de doctor la nivelul anului 2025;
- lansarea urgentă a competițiilor naționale de granturi;
- rambursarea integrală și rapidă a sumelor restante către universități pentru proiectele finanțate prin PNRR;
- deblocarea angajărilor și integrarea tinerilor performanți în universități și institute de cercetare;
- restabilirea integrală a burselor studențești.
În scrisoare se arată că nerambursarea sumelor aferente proiectelor din PNRR afectează direct bugetele universităților, care sunt nevoite să acopere din fonduri proprii salariile cercetătorilor și cheltuielile curente. În condițiile în care o parte dintre proiecte se apropie de finalizare, lipsa finanțării poate compromite îndeplinirea obiectivelor asumate la nivel european.
Avertisment privind exodul competenței
Sindicaliștii susțin că prezentarea tăierilor bugetare drept reforme reprezintă un risc major pentru competitivitatea economică a României. În opinia acestora, fără investiții consistente în educație și cercetare, România nu poate depăși statutul de economie bazată pe forță de muncă ieftină și nu poate dezvolta sectoare cu valoare adăugată ridicată.
Universitățile sunt descrise ca actori economici relevanți, care susțin ecosisteme locale prin salarii, investiții, achiziții și consumul generat de studenți și angajați. Subfinanțarea acestora ar avea efecte în lanț asupra economiei naționale.
Apel către Președinție
Federațiile sindicale îi solicită președintelui să își exercite rolul constituțional de mediere și să readucă educația și cercetarea în centrul priorităților statului.
Totodată, acestea recomandă inițierea unui proiect amplu de reformă a sistemului educațional, care să reunească experți din universități, institute de cercetare, academii, precum și reprezentanți ai mediului privat, în vederea identificării unor soluții sustenabile pe termen lung.
Scrisoarea a fost depusă la Administrația Prezidențială în contextul protestului organizat în fața Palatului Cotroceni.
