Președintele Nicușor Dan și liderul AUR, George Simion, se află la egalitate în topul încrederii românilor, cu un procent de 38%, potrivit celui mai recent sondaj național realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), în perioada 4 – 10 iulie 2025.
Încrederea în personalitățile politice
La întrebarea „Câtă încredere aveți în următoarele personalități politice?”, rezultatele sondajului CURS arată următoarea distribuție:
- Nicușor Dan: 38% încredere „foarte multă/multă”
- George Simion: 38% încredere „foarte multă/multă”
- Ilie Bolojan: 32%
- Sorin Grindeanu: 26%
- Kelemen Hunor: 24%
- Dominic Fritz: 22%
- Diana Șoșoacă: 19%
- Anamaria Gavrilă: 16%
Pe de altă parte, procentul celor care declară „foarte puțină/puțină” încredere este ridicat pentru majoritatea politicienilor, depășind 50% în aproape toate cazurile.
Încrederea în instituțiile statului și organizațiile internaționale
Instituțiile care se bucură de cea mai mare încredere în rândul românilor sunt:
- Armata și pompierii: 81% încredere „foarte bună/bună”
- Biserica: 74%
- Uniunea Europeană: 59%
- Poliția: 59%
- Mediul privat: 54%
La polul opus, instituții precum Parlamentul, Consiliul Național al Audiovizualului sau Curtea Constituțională înregistrează niveluri mai scăzute de încredere, sub 30%.
Percepția românilor despre apartenența la Uniunea Europeană
Potrivit sondajului, 60% dintre români consideră că apartenența României la Uniunea Europeană aduce mai degrabă beneficii, în timp ce 31% consideră că țara are mai mult de pierdut.
La întrebarea legată de o eventuală ieșire a României din Uniunea Europeană, 68% dintre respondenți au spus „mai degrabă nu”, doar 15% fiind de părere că ar trebui să se iasă din UE, iar 17% nu au exprimat o opinie clară.
Detalii tehnice ale sondajului
Sondajul CURS a fost realizat pe un eșantion probabilist, multistadial, stratificat, de 1.067 respondenți, reprezentând populația adultă rezidentă din România, cu vârsta de peste 18 ani. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice) și ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului, conform datelor INS.
