Peste 8 milioane de persoane din întreaga lume își pierd anual viața din cauza fumatului, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
În plus, efectele fumatului sunt resimțite pe termen lung de către fumători. Atunci când oamenii renunţă la fumat, organismul nu revine imediat la normal. Două studii recente arată efectele de durată ale fumatului asupra sănătăţii noastre. Imunitatea, în special, pare să fie chiar mai afectată decât se credea până acum. Odată ce o persoană a renunţat la fumat, ea trebuie să aştepte zece ani pentru a avea din nou o speranţă de viaţă comparabilă cu cea a unei persoane care nu a fumat niciodată, sugerează rezultatele unuia dintre studii.
Fumatul are un impact major asupra răspunsurilor imunitare, la fel ca şi alţi factori, cum ar fi vârsta, sexul şi genetica.
Constatarea a fost făcută de o echipă de oameni de ştiinţă de la Institutul Pasteur, folosind un eşantion de 1.000 de voluntari sănătoşi, pentru a înţelege variabilitatea răspunsurilor imunitare
Fumatul, consecințe pe termen lung asupra imunității
Pe lângă impactul său pe termen scurt asupra imunităţii, fumatul are şi consecinţe pe termen lung. Timp de mulţi ani după ce au renunţat la acest obicei, fumătorii rămân cu efecte asupra unor mecanisme de apărare ale organismului lor dobândite în timpul fumatului.
Aceste descoperiri, care dezvăluie pentru prima dată o memorie pe termen lung a efectelor fumatului asupra imunităţii, au fost publicate miercuri, în revista Nature.
„Fumatul modifică imunitatea adaptivă într-un mod persistent”, au concluzionat autorii studiului.
Noul studiu marchează un progres important în înţelegerea efectelor nocive ale fumatului asupra sănătăţii. Acesta pune în evidenţă un element până acum ignorat: imunitatea adaptivă, care se construieşte pe măsură ce apar infecţiile, rămâne deteriorată timp de mulţi ani după ce oamenii se lasă de fumat.
Aceste concluzii se bazează pe un eşantion compus din o mie de persoane, care au fost selecţionate în urmă cu peste 10 ani, în cadrul unui proiect coordonat de Institutul Pasteur din Paris.
Fumatul, cea mai mare influenţă asupra sănătății
Imunitatea acestora a fost examinată cu regularitate prin diverse analize, în special prin teste de sânge. Potrivit specialiştilor, acest studiu de cohortă este extrem de solid pentru a evalua măsura în care diferiţi factori influenţează de-a lungul timpului sănătatea şi metabolismul. S-a dovedit astfel că, şi în acest caz, fumatul este cel care a avut cea mai mare influenţă, mai mult decât alţi factori, cum ar fi durata somnului şi nivelul de activitate fizică, potrivit cercetătorilor conduşi de specialista în biologie Violaine Saint-André.
Însă rezultatul nu reprezintă chiar o noutate. Medicii ştiau deja că fumatul afectează imunitatea înnăscută – comună tuturor oamenilor – prin agravarea reacţiilor inflamatorii.
Noul studiu a confirmat acest lucru, constatând că acest efect dispare imediat după renunţarea la fumat. Dar, şi aceasta este mare noutate, nu la fel se întâmplă în cazul imunităţii dobândite. Aceasta rămâne afectată, pentru anumiţi indivizi, timp de ani sau chiar de decenii după renunţarea la fumat, chiar dacă eşantionul a fost restrâns şi reacţiile prea variabile pentru a calcula o durată medie precisă.
Efectele negative ale fumatului dispar în cele din urmă
Cercetătorii au mers şi mai departe de atât, arătând că aceste perturbări sunt asociate cu un efect „epigenetic”: ADN-ul oamenilor rămâne acelaşi, însă expunerea la fumat afectează modul în care anumite gene se exprimă în codificarea proteinelor.
Studiul a subliniat faptul că nu trebuie în niciun caz să se tragă concluzia că renunţarea la fumat nu serveşte la nimic. Efectele negative sfârşesc totuşi prin a dispărea în cele din urmă.
Dar „pentru a vă păstra imunitatea pe termen lung, este mai bine să nu vă apucaţi niciodată de fumat”, a subliniat Violaine Saint-André, într-un comunicat de presă al Institutului.
Fumatul, posibil să crească riscul de infecţii, cancere sau boli autoimune
Studiul, care se bazează pe analize biologice, nu a identificat însă care sunt consecinţele acestor variaţii imunitare asupra sănătăţii.
Potrivit autorilor săi, ar putea exista efecte asupra riscului de infecţii, cancere sau boli autoimune, dar ele reprezintă, în acest stadiu, doar o ipoteză.
Un alt studiu, publicat săptămâna trecută, a încercat să determine în ce măsură riscurile pentru sănătate persistă cu adevărat la o persoană după ce aceasta se lasă de fumat.
Publicat în jurnalul online NEJM Evidence, studiul s-a bazat pe date medicale obţinute de la aproximativ 1,5 milioane de persoane din Canada, Statele Unite, Norvegia şi Regatul Unit.
