Acasă Actualitate The Economist a desemnat ”țara anului” 2023. ”Țara a arătat că din...

The Economist a desemnat ”țara anului” 2023. ”Țara a arătat că din pragul colapsului se poate reveni pe drumul cel bun”

0

Istoricii nu vor privi în urmă 2023 ca pe un an fericit pentru umanitate. Au izbucnit războaie, regimurile autocratice s-au întărit și, în multe țări, oamenii puternici au încălcat legile și au înfrânat libertatea, scrie The Economist.

Acesta este fundalul sumbru al premiului nostru anual „țara anului”. Dacă premiul nostru ar fi pentru rezistența oamenilor obișnuiți în fața ororii, ar exista o mulțime de candidați, de la palestinieni și israelieni în conflictul lor amar până la sudanezii care fug în timp ce țara lor face implozie.

Totuși, de când am început să desemnăm țările anului în 2013, am căutat să recunoaștem ceva diferit: locul care s-a îmbunătățit cel mai mult, precizează publicația.  

Căutarea unui punct luminos într-o lume sumbră i-a determinat pe unii dintre angajații noștri să dispere și să propună Barbie Land, utopia roz fictivă a unui blockbuster de la Hollywood. Dar, în viața reală, există două seturi de țări care merită recunoaștere în 2023, scrie The Economist.

Prima categorie

Prima categorie se referă la „locuri care au rezistat intimidărilor din partea vecinilor autocraţi” şi aici publicaţia include Ucraina – ţara premiată anul trecut – şi Moldova, care fusese desemnată „ţara anului” în 2021.

„Nu se poate spune că viaţa în Ucraina s-a îmbunătăţit, dar ţara şi-a continuat cu curaj lupta sa împotriva maşinăriei de război a lui Vladimir Putin, în ciuda unei ezitări din partea susţinătorilor săi occidentali. Moldova a rezistat intimidării ruseşti. Finlanda s-a alăturat alianţei NATO şi Suedia o va urma în curând. În Asia, o serie de ţări şi-au păstrat cumpătul în faţa agresiunii chineze, adesea în colaborare cu America.

Filipine şi-a apărat graniţele maritime şi legea mării împotriva unor nave chinezeşti mult mai mari. În august, Japonia şi Coreea de Sud au lăsat deoparte nemulţumirile lor istorice pentru a-şi aprofunda cooperarea. Statul insular Tuvalu, cu o populaţie de 11.000 de locuitori, tocmai a semnat un tratat cu Australia care îi asigură populaţia împotriva schimbărilor climatice şi include o garanţie de securitate pentru a preveni căderea sub controlul Chinei” – menţionează The Economist.

A doua categorie

Cel de-al doilea grup de ţări luat în calcul sunt cele care au apărat democraţia sau valorile liberale la ele acasă, iar aici The Economist menţionează „Liberia, o ţară fragilă şi marcată de război, care a reuşit un transfer paşnic de putere.

La fel a făcut şi Timorul de Est, care şi-a menţinut reputaţia de a respecta drepturile omului şi o presă liberă. În unele ţări de dimensiuni medii, cum ar fi Thailanda şi Turcia, speranţa a pâlpâit în timp ce opoziţia a făcut presiuni puternice pentru a alunga regimurile autocratice, dar aceste regimuri au rezistat în urma unor alegeri înclinate în favoarea lor”.

De asemenea, scrie The Economist, trei ţări se remarcă prin faptul că s-au întors la moderaţie după ce au încercat latura extremistă. Brazilia a învestit un preşedinte de centru-stânga, Luiz Inácio Lula da Silva, după patru ani de populism mincinos sub conducerea lui Jair Bolsonaro, care a răspândit teorii ale conspiraţiei ce au provocat diviziuni, a răsfăţat poliţiştii care apasă uşor pe trăgaci, a sprijinit fermierii care torpilează pădurile tropicale, a refuzat să accepte înfrângerea electorală şi şi-a încurajat adepţii să încerce o insurecţie.

„Totuşi, recordul impresionant al Braziliei a fost umbrit de obiceiul lui Lula de a se apropia de dl Putin şi de despotul Venezuelei, Nicolás Maduro. Ca urmare, Brazilia a ratat premiul”, notează The Economist.

Țara anului 2023

În final, publicaţia dezvăluie şi argumentează câştigătorul premiului „ţara anului” în 2023: Grecia.

În urmă cu zece ani, era paralizată de o criză a datoriilor şi ridiculizată pe Wall Street.

Veniturile scăzuseră, contractul social se rupea, iar partidele extremiste de stânga şi de dreapta făceau ravagii.

Guvernul a devenit atât de disperat, încât s-a apropiat de China şi, mai târziu, a vândut principalul său port, Pireu, unei firme chineze. Astăzi, Grecia este departe de a fi perfectă. Un accident feroviar din februarie a scos la iveală corupţia şi infrastructura de proastă calitate; un scandal privind interceptările telefonice şi maltratarea migranţilor au sugerat că libertăţile civile pot fi îmbunătăţite, reaminteşte The Economist.

„Dar, după ani de restructurare dureroasă, Grecia a ajuns în fruntea clasamentului nostru anual al economiilor din lumea bogată în 2023. Guvernul său de centru-dreapta a fost reales în iunie. Politica sa externă este pro-americană, pro-UE şi prudentă faţă de Rusia. Grecia arată că, din pragul colapsului, este posibil să se adopte reforme economice dure şi sensibile, să se reconstruiască contractul social, să se dea dovadă de patriotism reţinut – şi totuşi să se câştige alegerile”, arată The Economist.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Exit mobile version