Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a scris o carte intitulată „On My Watch: Leading NATO in a Time of War” (Sub comanda mea: Conducerea NATO în timp de război).
În aceasta, el își povestește mandatul la conducerea alianței, din 2014 până în 2024. Descrierea cărții susține că aceasta oferă „perspective rare asupra modului în care cea mai puternică alianță militară din lume gestionează crizele”.
Un fragment din carte a fost publicat de The Guardian.
În aceasta, Stoltenberg povestește primele sale întâlniri cu Donald Trump când a devenit președinte al SUA – și cum președintele american aproape a distrus NATO.
În cartea sa, Jens Stoltenberg scrie că, în 2016, se aștepta ca Hillary Clinton să câștige alegerile prezidențiale din SUA.
Succesul lui Donald Trump îl îngrijora, deoarece criticase în repetate rânduri alianța în timpul campaniei. Prin urmare, Stoltenberg a decis că NATO trebuia să stabilească rapid o relație de lucru cu noul președinte american. În acest scop, a interzis orice batjocură la adresa lui Trump în rândul personalului de la sediul alianței.
Un fel de cenzură productivă
Fără reacții la tweet-uri sau apariții publice ale lui Trump, fără batjocură pe seama videoclipurilor, fără glume despre golf sau despre manierele sale. Toleranță zero.
Chiar dacă doar câțiva oameni încep să-l ironizeze, acest lucru se poate răspândi rapid în întreaga organizație și poate ieși la iveală.
Și dacă vestea ajunge la Washington că oamenii stau în birourile NATO râzând de Trump, va fi catastrofal.
Pe 18 noiembrie 2016, Stoltenberg a vorbit pentru prima dată cu Trump la telefon.
Conversația i-a lăsat o impresie pozitivă. În ceea ce privește chestiunile cheie legate de NATO, președintele SUA și secretarul general al alianței au împărtășit aceleași opinii.
Stoltenberg credea că, având în jurul său consilieri competenți, Trump va deveni mai asemănător cu predecesorii săi de la Casa Albă.
Dar aceasta, notează Stoltenberg, a fost o greșeală.
Trump voia să reducă cheltuielile
Potrivit fostului secretar general, Trump considera nivelurile cheltuielilor pentru apărare ale alianței o problemă cheie. La prima lor întâlnire la Casa Albă din aprilie 2017, Trump i-a spus lui Stoltenberg că doar cinci state membre ale alianței cheltuiesc cel puțin 2% din PIB pentru apărare.
Ca răspuns, secretarul general al NATO a declarat că alte câteva țări sunt aproape de această cifră, menționând că Islanda, care nu are forțe armate proprii, nu ar cheltui niciodată 2% din PIB pentru apărare.
„Atunci ce vrem de la Islanda?”, a întrebat Trump.
Potrivit lui Stoltenberg, înainte ca acesta să poată răspunde, secretarul american al Apărării de atunci, James Mattis, i-a sărit în ajutor.
El a spus că Islanda este importantă „dacă vreți să urmăriți submarinele rusești”. „Bine, atunci lăsați Islanda să rămână membră [a NATO]”, a răspuns Trump.
