Vinerea Mare este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor și poartă o încărcătură spirituală deosebită în tradiția creștin-ortodoxă.
Este ziua în care credincioșii rememorează Răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos, un moment de profundă reflecție, rugăciune și respect față de sacrificiul suprem. De-a lungul secolelor, poporul român a transmis din generație în generație o serie de tradiții și obiceiuri specifice acestei zile.
Postul negru – jertfa tăcută a credincioșilor
În Vinerea Mare, mulți români aleg să țină post negru, ceea ce înseamnă că nu mănâncă și nu beau nimic până la apusul soarelui. Este un act de penitență și reculegere, menit să-i apropie pe oameni de suferința lui Iisus pe cruce. Se spune că postul negru din această zi are o putere aparte și că aduce curățenie sufletească și binecuvântare în familie.
Cei care nu reușesc să țină post total aleg, cel mai adesea, să consume doar alimente de post, fără untdelemn și vin, în semn de respect pentru semnificația profundă a acestei zile.
Superstiții și interdicții din bătrâni
Pe lângă postul negru, tradiția populară a transmis o serie de interdicții care trebuie respectate cu sfințenie în Vinerea Mare:
- Nu se spală haine – Apa ar deveni „păcătoasă” în această zi sfântă.
- Nu se face curățenie generală – Se evită munca fizică și agitația.
- Nu se coase și nu se țese – Se spune că orice lucrare de mână făcută în această zi este „împovărată”.
- Nu se sacrifică animale și nu se înjură – Totul trebuie să fie în armonie și liniște.
În unele zone, oamenii trec de trei ori pe sub o masă pe care este așezată Sfânta Evanghelie, pentru a fi feriți de boli și necazuri tot anul.
Se frământă pasca – simbolul bucuriei care va veni
Deși este o zi de durere, Vinerea Mare este și o zi de pregătire pentru Înviere. În unele regiuni, gospodinele frământă aluatul pentru pască și cozonaci în această zi, dar nu coc până sâmbătă. Se consideră că frământatul în liniște și cu rugăciune aduce spor și sănătate în casă.
Pasca este nelipsită de pe masa de Paște și are o simbolistică profundă: forma rotundă amintește de scutecele lui Iisus, iar crucea din aluat de deasupra este semnul biruinței vieții asupra morții.
Povestea pascăi – desert cu suflet românesc
Pasca are rădăcini adânci în cultura românească, fiind mai mult decât un simplu desert. Legenda spune că, la un popas, Iisus a fost întâmpinat de oameni care i-au oferit un colac și brânză. El le-a spus să pună brânza în colac și să o coacă, iar acel preparat să fie mâncat de Paște. Așa s-a născut pasca, desertul ritualic al Învierii.
Rețetele variază de la o regiune la alta: cu brânză dulce, stafide, vanilie, uneori chiar și cu smântână sau ciocolată. Însă esența rămâne aceeași – pasca este simbolul Învierii și al luminii, preparat cu suflet și dăruit cu dragoste celor din jur.
