Oficiali americani și ruși se vor reuni în statul Alaska înaintea întâlnirii foarte așteptate de vineri dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin.
Cei doi lideri se vor întâlni pentru prima dată în ultimii șase ani, în timp ce Trump încearcă să își îndeplinească una dintre principalele promisiuni electorale: încheierea războiului Rusiei din Ucraina.
Președintele american, care se prezintă drept un pacificator global, speră să își folosească relația personală cu Putin pentru a obține o încetare a focului acolo unde alții au eșuat.
Joi, Trump a estimat că există „o șansă de 25%” ca întâlnirea să nu fie un succes.
Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a fost exclus din discuții și a avertizat că orice decizie luată în absența Ucrainei nu va avea valoare.
În Anchorage, semnele pregătirii pentru întâlnirea cu miză uriașă sunt puține, în afară de prezența masivă a presei internaționale. Ziariștii se amestecă printre turiștii veniți din restul SUA pentru a vizita sălbăticia din Alaska, în plin sezon turistic.
Întâlnirea de vineri dintre cei doi lideri va avea loc integral pe o bază militară americană din apropiere – un indiciu al preocupărilor legate de securitate și al faptului că discuția este programată să dureze doar câteva ore.
Au jucat sancșțiunile un rol decisiv?
Summitul are loc exact la o săptămână după termenul-limită impus de Trump Rusiei pentru a accepta un armistițiu, sub amenințarea unor noi sancțiuni dure. Șansele ca Kievul și Moscova – aflate într-un conflict sângeros de la invazia rusă din 2022 – să ajungă la o înțelegere înainte de acel termen au fost întotdeauna mici.
Au existat îndoieli și în privința faptului că Trump și-ar respecta amenințarea de a impune sancțiuni țărilor care fac afaceri cu Rusia, măsură ce ar fi declanșat un război comercial dur cu China. Totuși, el a anunțat că va impune tarife secundare Indiei, la sfârșitul acestei luni, pentru achizițiile de petrol rusesc.
Anunțul de săptămâna trecută privind întâlnirea Trump–Putin a avut efectul unei pauze tacite în numărătoarea inversă a sancțiunilor, oferind ambelor părți timp suplimentar să își pregătească strategia.
De-a lungul săptămânii, tonul abordării americane a variat – de la optimist, la prudent, până la amenințător. În cea mai dură formulare, Trump a avertizat că vor exista „consecințe foarte grave” dacă omologul său rus nu este de acord să pună capăt războiului. Poziția mai fermă a venit după o convorbire cu mai mulți lideri europeni, inclusiv Zelenski.
Pe de altă parte, Kievul a fost alarmat când Trump a sugerat ideea „schimburilor de teritorii”, iar Casa Albă a lăsat să se înțeleagă că președintele ar putea adopta o atitudine pasivă, tratând întâlnirea ca pe un „exercițiu de ascultare”.
Ce vrea Rusia
Rusia a rămas în mare parte tăcută, evitând să comenteze zvonurile privind fronturi înghețate, schimburi teritoriale sau acorduri comerciale cu SUA.
Ori de câte ori oficialii Kremlinului au vorbit în această săptămână, au reiterat poziția fermă a lui Putin: războiul se va încheia doar atunci când Rusia va obține suveranitate deplină asupra regiunilor ucrainene ocupate parțial – Donețk, Lugansk (Donbas), Herson și Zaporijjea – și Kievul va accepta demilitarizarea și neaderarea la NATO.
Trump pare convins însă că relația amicală pe care a cultivat-o cu Putin ar putea ajuta la obținerea unui acord de pace și la consolidarea imaginii sale de pacificator global. Subiectul a devenit central pentru evaluarea rezultatelor sale pe scena internațională de la revenirea în funcția de președinte al SUA.
Înaintea acestui summit – primul cu Putin după șase ani – Trump speră ca stilul său de negociere să aducă rezultate acolo unde alte încercări au eșuat. Oficialii americani au subliniat importanța unei întâlniri față în față, iar Trump a afirmat că ar putea ști „în primele două minute dacă se poate încheia un acord sau nu”.
Europa – într-o poziție dificilă
Europa se află într-o poziție dificilă, prinsă între cele două părți și exclusă din discuțiile de vineri. După apelul de ultim moment cu Trump de miercuri, liderii europeni au rămas moderat optimiști că, odată ajuns în Alaska, președintele american le va susține poziția.
Ucraina a fost, de asemenea, marginalizată înaintea întâlnirii. Deși Zelenski a avertizat că orice acord între Trump și Putin, fără implicarea Kievului, ar fi „o decizie moartă”, a devenit clar că reuniunea va rămâne una strict bilaterală.
Totuși, Zelenski a simțit nevoia să intervină după declarațiile lui Trump privind posibile „schimburi de teritorii” între Rusia și Ucraina.
„Nu vom renunța la Donbas. Nu putem face asta”, a spus președintele ucrainean, subliniind că aceste teritorii sunt „ocupate ilegal” și reprezintă pentru Rusia o rampă de lansare pentru viitoare atacuri.
„Dacă am ceda această regiune, am pregăti terenul pentru un nou conflict pe teritoriul nostru”, a avertizat el.
