Turiștii din capitala României, București, sunt cazați în locuințe ilegale listate pe Airbnb și Booking.com, aflate în clădiri considerate atât de vulnerabile seismic încât s-ar putea prăbuși în cazul unui cutremur major, potrivit unor date exclusive furnizate publicației The Guardian.
Analiza datelor colectate de Re:Rise, o organizație românească ce lucrează pentru reducerea riscului seismic, a identificat cel puțin 207 proprietăți turistice ilegale promovate pe cele două platforme în București la sfârșitul lunii mai, cu o capacitate totală de a găzdui peste 1.000 de vizitatori în fiecare noapte.
Booking.com lista 116 dintre acestea, 47 se aflau pe Airbnb, iar 44 de anunțuri erau prezente pe ambele platforme. Toate se aflau în clădiri încadrate în cea mai ridicată clasă de risc seismic.
București, cea mai vulnerabilă seismic capitală din UE
Bucureștiul este capitala cu cea mai mare vulnerabilitate seismică din UE, fiind afectat de două cutremure majore în ultimul secol, cel mai recent dintre acestea, în 1977, provocând moartea a peste 1.500 de persoane, rănirea a peste 10.000 și prăbușirea a 32 de clădiri în mai puțin de un minut.
Experții consideră că un alt cutremur de acest tip este inevitabil și avertizează că pagubele ar putea depăși cu mult amploarea dezastrelor anterioare, deoarece o mare parte din fondul construit al orașului a devenit nesigur din punct de vedere structural în ultimele decenii.
România a interzis închirierile în clădirile cu risc seismic RS1
Într-un efort de a combate locuințele nesigure, România a interzis în 2024 închirierile pe termen scurt și lung în clădirile cu risc ridicat, clasificate RS1. Drept urmare, capitala are cel puțin 404 astfel de clădiri în care orice formă de închiriere este ilegală, iar încălcarea legii poate atrage amenzi cuprinse între 1.000 de euro (850 de lire sterline) și 2.000 de euro.
Întrucât doar o mică parte din fondul locativ al orașului a fost evaluată oficial din punct de vedere al riscului, experții cred că amploarea reală a cazărilor nesigure este probabil mai mare.
Aceste riscuri, însă, sunt rareori prezentate clar turiștilor care își rezervă un loc de cazare. Nici Airbnb, nici Booking.com nu le cer gazdelor să declare dacă proprietățile lor sunt sigure din punct de vedere structural.
„Am încercat tot ce a fost posibil pentru a alerta platformele cu privire la această problemă, dar ne-au spus că este responsabilitatea proprietarilor, nu a lor”, a declarat Matei Sumbasacu, inginer structurist și fondator al Re.
Turiștii spun că nu sunt informați despre riscul seismic
Ana Todor, care a rezervat în 2025 două sejururi prin Airbnb în apartamente aflate în clădiri RS1, a declarat că a simțit că proprietarii și platformele „mizează” pe faptul că oaspeții nu vor verifica prea atent regulile și reglementările.
„Dar când am ajuns acolo, clădirea arăta îngrozitor din exterior și nu mi-a dat deloc un sentiment bun”, a spus Todor. „Descrierile care minimalizează pericolul sunt ca un plasture Hello Kitty pus peste o fisură adâncă.”
Todor spune că nu știa că închirierea în astfel de clădiri este ilegală și afirmă că, de acum înainte, va lua în calcul starea și amplasarea unei clădiri atunci când va face o rezervare. „Cu cât am aflat mai multe de atunci, cu atât anxietatea mea a crescut. De fiecare dată când călătoresc acum la București, nu dorm deloc bine; sunt mereu în alertă.”
Apartamente din clădiri RS1, promovate pe Airbnb ca locuințe de lux
Unul dintre anunțurile găsite de The Guardian și Re pe Airbnb, un „apartament de designer” cu două dormitoare în Piața Universității, în centrul orașului, costă aproximativ 100 de euro pe noapte și poate găzdui până la șase persoane. O recenzie lăsată de o familie care a stat acolo în octombrie anul trecut menționa că imobilul era „vechi și pare dubios din exterior”.
Un superhost de pe Airbnb are 25 de anunțuri pe platformă, dintre care cel puțin șase se află în clădiri considerate ca având cel mai ridicat risc seismic, potrivit analizei. Un apartament administrat de această persoană într-o clădire RS1 din Piața Romană este descris drept o combinație de „farmec clasic și confort modern, perfect atât pentru sejururi de afaceri, cât și de agrement”.
Numărul real al locuințelor turistice aflate în clădiri RS1 este probabil mai mare, deoarece au fost incluse doar cele pentru care adresele au putut fi confirmate. Dintre anunțurile confirmate, doar două precizau în descriere că se aflau într-o clădire cu risc seismic ridicat. Dar chiar și acestea încercau să minimalizeze pericolul.
Într-unul dintre anunțuri, gazda menționează că locuința „poate apărea în clasificări mai vechi de risc seismic”, adăugând că acest lucru este „obișnuit pentru clădirile istorice din centrul orașului” și că imobilul este „locuit și întreținut în mod regulat”.
Un alt anunț nu menționează direct riscul, însă, în biografia în limba engleză a gazdei, o propoziție în limba română spune că imobilul în care se află apartamentul are o „bulină”, fără a explica ce înseamnă acest lucru.
„Bulina roșie”, un avertisment practic invizibil pentru turiștii străini
Potrivit legii, clădirile RS1 trebuie să afișeze deasupra intrării o bulină roșie, însoțită de un avertisment în limba română care precizează că imobilul a fost expertizat și încadrat în clasa I de risc seismic. Pentru marea majoritate a vizitatorilor străini, avertismentul este practic invizibil dacă aceștia nu cunosc limba română, spun activiștii.
După ce au încercat să avertizeze Airbnb și Booking.com cu privire la anunțurile riscante, cei de la Re au decis în cele din urmă să ia problema în propriile mâini. Voluntarii au început să lipească autocolante greu de îndepărtat pe cutiile de chei montate în exteriorul clădirilor RS1 în care se află apartamente de vacanță, fiecare dintre acestea având imprimat un cod QR care duce către un site unde turiștii pot citi despre riscul seismic al proprietății în care urmează să se cazeze.
