Țările Uniunii Europene au la dispoziție cinci ani pentru a se pregăti de un posibil război, potrivit unui plan militar care va fi prezentat joi de Comisia Europeană, scrie POLITICO.
„Până în 2030, Europa trebuie să dispună de o postură de apărare suficient de puternică pentru a-și descuraja în mod credibil adversarii și pentru a răspunde oricăror agresiuni”, se arată în proiectul de plan care va fi discutat miercuri seară de miniștrii apărării, înainte de a fi prezentat joi Colegiului Comisarilor.
Documentul urmează să fie analizat de liderii UE săptămâna viitoare.
Planul, denumit „Foia de parcurs pentru pregătirea apărării 2030” (Defence Readiness Roadmap 2030), reprezintă un semn al rolului tot mai important pe care UE îl joacă în domeniul militar – o reacție la războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina și la poziția ambiguă a președintelui american Donald Trump privind securitatea europeană.
„O Rusie militarizată reprezintă o amenințare persistentă pentru securitatea europeană în viitorul previzibil”, precizează documentul, citat inițial de Bloomberg.
Deși statele UE își majorează rapid bugetele de apărare, mare parte din cheltuieli „rămân preponderent naționale, ducând la fragmentare, costuri ridicate și lipsă de interoperabilitate”, se arată în documentul de 16 pagini.
Achiziții comune și obiective industriale
Executivul european încurajează capitalele să achiziționeze arme împreună, propunând ca cel puțin 40% din achizițiile de apărare să se facă prin contracte comune până la finalul lui 2027 – față de mai puțin de 20% în prezent.
De asemenea, planul stabilește ca 55% din achizițiile de armament să provină din companii europene și ucrainene până în 2028, iar acest procent să crească la 60% până în 2030.
Priorități și proiecte cheie
Documentul identifică nouă domenii principale în care Uniunea trebuie să acopere deficiențe majore:
- apărare aeriană și antirachetă,
- mobilitate militară,
- sisteme de artilerie,
- inteligență artificială și securitate cibernetică,
- rachete și muniție,
- drone și contradrone,
- luptă terestră,
- capacități maritime,
- logistică și infrastructură strategică.
De asemenea, planul subliniază importanța apărării Ucrainei, menționând intenția de a o transforma într-un „arici de oțel” capabil să descurajeze o nouă agresiune rusă.
Trei proiecte majore sunt incluse în plan:
- Eastern Flank Watch – integrarea apărării terestre cu sisteme aeriene și antidrone, inclusiv inițiativa European Drone Wall propusă recent de Comisie;
- European Air Shield – un sistem stratificat de apărare aeriană pentru protejarea spațiului european;
- Defence Space Shield – un program de protecție a infrastructurii spațiale a UE.
Comisia dorește ca liderii europeni să aprobe aceste proiecte până la sfârșitul anului.
Pentru a fi pregătită până în 2030, UE intenționează să lanseze toate proiectele prioritare în prima jumătate a anului 2026, urmând ca până la sfârșitul lui 2028 să existe contracte, finanțare și producție funcționale.
Finanțare și obstacole
Comisia estimează că va mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru apărare, prin programe precum:
- schema SAFE (credite pentru achiziții de armament) de 150 de miliarde de euro,
- Programul European pentru Industria de Apărare (1,5 miliarde euro, încă în negociere),
- Fondul European de Apărare,
- și viitorul buget multianual al UE (după 2027).
Totuși, planul subliniază că statele membre rămân suverane în ceea ce privește apărarea națională, precizând că rolul Comisiei este de coordonare, nu de substituire a structurilor militare naționale.
Reacții și controverse
Germania a avertizat că obiectivul principal trebuie să fie „crearea condițiilor prin care statele membre să-și poată îndeplini obiectivele naționale și internaționale de apărare”.
Suedia a cerut ca indicatorii de performanță „să se concentreze pe rezultate concrete”, nu pe impunerea unor instrumente specifice precum achizițiile comune.
Planul, aflat în lucru încă din vară, încearcă să echilibreze temerile statelor din estul Europei – care se simt amenințate direct de Rusia – cu preocupările țărilor din sud, precum Italia și Spania. În document se subliniază că „Europa nu-și poate permite să fie oarbă față de amenințările din alte regiuni ale lumii”, inclusiv din Orientul Mijlociu și Africa.
În final, Comisia reafirmă că UE va colabora strâns cu NATO, pentru a evita crearea unei structuri militare paralele care ar putea complica planurile de apărare existente.
