Va adera România la mișcarea globală spre extrema dreaptă?
Aceasta este întrebarea-cheie pe măsură ce alegătorii se pregătesc să meargă la urne de trei ori în următoarele săptămâni pentru a alege un nou președinte și un nou parlament, după o campanie polarizantă prezentată de partidele tradiționale ca o alegere între stabilitate și extremism.
Peste zece candidați se luptă pentru a deveni următorul președinte al țării din sud-estul Europei — cu candidatul de extremă dreapta George Simion, din partidul AUR, care este în ascensiune și se află momentan pe locul al doilea în sondaje, fiind cel de urmărit înainte de primul tur de vot de duminică, scrie Politico.
Cine va câștiga va reprezenta România la Bruxelles și în NATO.
De ce ar trebui să îmi pese?
În ciuda istoricului său colorat de scandaluri de corupție, România a fost mult timp considerată un aliat de încredere al NATO în Europa de Est și o țară care, în mare parte, a respectat regulile UE în regiune, scrie sursa citată.
Acest record o diferențiază de alte țări din regiune, precum Ungaria, Slovacia și Bulgaria, care trezesc în mod constant temeri legate de statul de drept și de apropierea de Rusia.
Aceasta ar putea să se schimbe acum.
Simion a promis să adopte o poziție mai fermă la Bruxelles și să apere interesul național al României — chiar dacă acest lucru înseamnă să evite legislația UE.
Dacă va fi ales, el ar adera la un cor tot mai mare de lideri de extremă dreaptă din bloc, înclinând și mai mult balanța de putere împotriva partidelor tradiționale și a politicii de centru în cel mai înalt organism de decizie al UE.
Șeful partidului AUR a spus că îl vede pe Trump, pe premierul italian Giorgia Meloni și pe creatorul de politici de extremă dreapta din Polonia, Jarosław Kaczyński, ca modele de urmat.
În același timp, relațiile României cu Ucraina și Moldova s-ar putea deteriora, având în vedere că Simion este momentan interzis în ambele țări.
Autoritățile ucrainene au spus că l-au blocat pe Simion din cauza „activităților sale anti-ucrainene sistematice”, care sunt contrare intereselor naționale ale Ucrainei și „încalcă suveranitatea statală și integritatea teritorială” ale acesteia, conform unui document făcut public de guvernul român în mijlocul lunii noiembrie.
Simion a spus că interdicția se datorează activităților sale pro-românești. El a susținut returnarea unor teritorii care aparțin Ucrainei, dar care au fost parte din România în trecut.
Între timp, o creștere a sprijinului pentru partidul său ar întări o tendință în care Europa — și Vestul — se înclină spre dreapta.
O victorie pentru oricare alt candidat prezidențial ar însemna continuitate pentru politica externă a țării.
Miza
Treisprezece candidaţi speră să îl înlocuiască pe Klaus Iohannis, actualul preşedinte de centru-dreapta, care îşi încheie al doilea mandat după un deceniu în funcţie.
Primii cinci clasaţi, conform sondajelor din România, sunt Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru al României şi lider al Partidului Social Democrat (PSD) de centru-stânga, George Simion, liderul partidului de extremă dreapta Alianţa pentru Unirea Românilor, aflat pentru prima dată în Parlament, Elena Lasconi, liderul Uniunii liberale centriste Salvaţi România, fost reporter TV şi actual primar al unui orăşel, Mircea Geoană, un fost secretar general adjunct al NATO şi un fost lider PSD care candidează ca independent, şi Nicolae Ciucă, un general în retragere şi fost prim-ministru de centru-dreapta, care conduce Senatul României.
În timpul campaniei s-au purtat puţine discuţii reale despre politică, în ciuda încetinirii producţiei economice a ţării şi a deficitului public uriaş.
În schimb, candidaţii prezidenţiali s-au concentrat pe atacuri personale, scandaluri şi lozinci. Simion, de exemplu, a fost acuzat că s-a întâlnit cu spioni ruşi – lucru pe care l-a negat – în timp ce Ciolacu este criticat pentru călătoriile sale costisitoare cu avionul de lux, notează POLITICO.
Pe hârtie, toţi candidaţii la preşedinţie sunt pro-UE, pro-NATO şi susţin Ucraina în detrimentul Rusiei.
Cu toate acestea, Simion a promis să suspende ajutorul militar acordat Ucrainei, dacă va fi ales, şi să sprijine un acord de pace negociat de preşedintele ales al SUA, Donald Trump, chiar dacă acest lucru înseamnă ca Ucraina să facă concesii teritoriale.
Alţi candidaţi prezidenţiali au recunoscut, de asemenea, că Ucraina nu poate obţine pacea fără să cedeze unele teritorii Rusiei.
Indiferent dacă Simion ajunge sau nu în turul al doilea, partidul său AUR este pe cale să obţină rezultate bune la alegerile parlamentare din 1 decembrie – ceea ce va face dificilă excluderea sa în orice coaliţie. În timp ce liderul extremei drepte şi-a arătat deschiderea pentru colaborarea cu alte partide, social-democraţii lui Ciolacu se vor lupta să intre la guvernare, fără a-şi pierde credibilitatea, cu un partid pe care l-au catalogat în mod repetat drept extremist.
Cine are şanse la victorie?
Sondajele îl arată pe Ciolacu în frunte înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, în ciuda cotelor sale scăzute de popularitate, cu puţin peste un sfert din alegători care îl susţin, potrivit mediilor sondajelor făcute de POLITICO.
Simion se află pe locul al doilea, cu 19 procente, iar Lasconi nu la mare distanţă.
Cursa parlamentară reflectă mai mult sau mai puţin această dinamică, cu social-democraţii la 30 la sută, AUR la 21 la sută, USR-ul lui Lasconi la 17 la sută şi liberalii de centru-dreapta la 14 la sută.
Partidul de extremă dreapta SOS România, al cărui lider controversat, Diana Şoşoacă, face parte din Parlamentul European, este în prezent la 7 procente.
Partidele celor doi candidaţi care vor câştiga duminică primul tur de scrutin vor primi probabil un impuls în alegerile parlamentare.
Cu toate acestea, atrage atenţia POLITICO, experţii avertizează că sondajele din România nu sunt întotdeauna fiabile – ceea ce înseamnă că o răsturnare majoră nu poate fi exclusă.
Primele rezultate preliminare, bazate pe exit-poll-uri, vor fi anunţate la închiderea urnelor în România, duminică, la ora locală 21.00 .
