Franța și Germania au ajuns la concluzia că firmele implicate în dezvoltarea unui avion de luptă comun nu vor reuși să ajungă la un acord și au decis să abandoneze proiectul, au declarat oficiali de la Berlin, într-o lovitură majoră pentru eforturile europene de consolidare a cooperării în domeniul apărării.
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au ajuns la „evaluarea comună că firmele implicate nu vor putea colabora pentru a duce proiectul mai departe”, a declarat un oficial pentru AFP.
Macron și fostul cancelar german Angela Merkel au lansat în 2017 programul Future Combat Air System (FCAS), destinat să înlocuiască până în jurul anului 2040 avioanele franceze Rafale și aparatele Eurofighter utilizate de Germania și Spania.
Însă proiectul, evaluat la aproximativ 100 de miliarde de euro, a fost marcat de conflicte între companiile implicate – francezii de la Dassault Aviation și grupul european Airbus, care reprezenta interesele germane și spaniole – în special privind conducerea și controlul programului de dezvoltare.
Potrivit informațiilor apărute în presă, Dassault a insistat să fie partenerul principal al proiectului pentru a-și proteja proprietatea intelectuală, în timp ce Airbus a cerut un parteneriat mai echilibrat și transferuri semnificative de tehnologie.
De asemenea, Parisul și Berlinul aveau viziuni diferite asupra viitorului aparat de zbor. Franța susținea dezvoltarea unui model unic european, în timp ce Germania argumenta că nevoile sale militare sunt diferite, deoarece avioanele franceze trebuie să poată transporta arme nucleare și să opereze de pe portavioane.
Friedrich Merz și-a exprimat anterior îndoielile cu privire la utilitatea dezvoltării unui avion de generația a șasea cu pilot la bord pentru forțele aeriene germane și a subliniat că statele UE nu au aceleași cerințe militare.
Abandonarea programului FCAS reprezintă o lovitură grea pentru ambițiile europene de cooperare în domeniul apărării, într-un context marcat de decenii de subinvestiții, de agresivitatea Rusiei și de percepția unei implicări tot mai imprevizibile a Statelor Unite în securitatea continentului.
Programul FCAS nu includea doar avionul de luptă aflat în centrul disputelor, ci și drone și o platformă securizată pentru schimbul de date militare. Surse europene au declarat pentru Reuters că dezvoltarea ultimelor două componente ar putea continua.
Un oficial german a declarat pentru AFP că „adevăratul nucleu al FCAS” ar putea fi păstrat sub forma unui sistem european integrat, descris ca un „sistem nervos” care conectează aeronave, drone și alte componente militare într-o rețea unificată.
Palatul Élysée nu a comentat imediat informațiile. Cu alegerile prezidențiale programate anul viitor în Franța, Parisul spera să obțină un rezultat pozitiv pentru unul dintre proiectele emblematice ale mandatului lui Emmanuel Macron.
Surse guvernamentale germane au precizat că Merz și Macron au discutat despre anunțarea oficială a încetării proiectului vineri, în marja summitului dintre Uniunea Europeană și liderii din Balcanii de Vest, desfășurat în Muntenegru.
Cei doi lideri încercaseră anterior să convingă Airbus și Dassault să ajungă la un compromis, însă, în ciuda ultimelor tentative de salvare a proiectului și a declarațiilor publice privind susținerea acestuia, divergențele dintre Paris și Berlin au devenit tot mai evidente în ultimele luni.
În martie, doi mediatori – unul francez și unul german – au fost desemnați pentru a găsi soluții de salvare a inițiativei, însă fără succes. În același timp, conducerea Dassault a susținut că firma poate gestiona singură proiectul și a respins ideea unei coordonări comune.
