Candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat ca șef al Comisiei Europene a primit o lovitură majoră după ce o instanță de top din UE a decis că nu a fost suficient de transparentă cu publicul în ceea ce privește contractele de vaccin împotriva Covid-19.
Tribunalul UE s-a pronunțat împotriva deciziei Comisiei de a redacta părți mari din contracte înainte de a le pune la dispoziție, scrie Politico.
Hotărârea a venit cu puțin peste 24 de ore înainte ca viitorul politic al lui von der Leyen să fie decis de europarlamentari.
Ea are nevoie de 361 din cei 720 de parlamentari UE să o susțină într-un vot secret care se așteaptă să fie strâns.
Unul dintre grupurile de la care Ursula von der Leyen a căutat sprijin este Grupul Verzilor, ai cărui membri au iniţiat acest proces în legătură cu contractele pentru vaccinuri.
Ei au depus cereri de acces la contractele pentru achiziţionarea de vaccinuri şi la anumite documente conexe pentru a înţelege cum a fost încheiat acordul dintre Comisie şi producătorii de vaccinuri anti-Covid-19 în 2021.
Comisia a fost de acord doar să ofere acces parţial la anumite contracte, argumentând că unele secţiuni au fost redactate pentru a proteja interesele comerciale sau pentru chestiuni legate de viaţa privată. Ca urmare, eurodeputaţii Verzi au acţionat Comisia în instanţă, din cauza refuzului.
Desecretizarea contractelor
Miercuri, Tribunalul General a admis parţial acţiunea deputaţilor europeni şi a anulat decizia Comisiei de a blura părţi din contracte. Acesta a respins decizia Comisiei de a păstra secrete dispoziţiile privind despăgubirile, argumentând că executivul european nu a reuşit să dovedească modul în care aceste clauze ar submina interesele comerciale ale companiilor farmaceutice.
De asemenea, Comisia a refuzat să divulge datele personale ale funcţionarilor care au negociat achiziţionarea vaccinurilor, din motive de confidenţialitate. Cu toate acestea, Curtea a constatat că deputaţii europeni au demonstrat „interesul public” de a identifica această echipă, pentru a stabili dacă aceştia au avut vreun conflict de interese.
Tilly Metz, unul dintre deputaţii europeni verzi care au intentat procesul, a declarat că hotărârea este „semnificativă pentru viitor”, deoarece este de aşteptat ca Bruxelles-ul să efectueze mai multe achiziţii comune – în domeniul sănătăţii, dar potenţial şi în domeniul apărării. „Este important că instanţa a confirmat importanţa justificărilor adecvate pentru protejarea intereselor comerciale”, a declarat ea. „Noua Comisie Europeană trebuie acum să îşi adapteze gestionarea cererilor de acces la documente pentru a fi în conformitate cu hotărârea de astăzi”, a adăugat ea.
Comisia a subliniat, pe de altă parte, că instanţa a fost de acord că anumite clauze ale contractelor erau acoperite de protecţia interesului comercial, admiţând doar parţial acţiunea în justiţie. „În aceste cazuri, Comisia a trebuit să găsească un echilibru dificil între dreptul publicului, inclusiv al deputaţilor europeni, la informare şi cerinţele legale care decurg din contractele COVID-19 în sine, care ar putea duce la cereri de despăgubire în detrimentul banilor contribuabililor”, a arătat Comisia într-o declaraţie. Executivul UE dă asigurări că va „studia cu atenţie hotărârile Curţii şi implicaţiile acestora” şi că „îşi rezervă opţiunile legale”.
Decizia poate fi contestată
Comisia poate contesta hotărârea tribunalului în termen de două luni şi zece zile de la pronunţare.
Alte cazuri legale privind contractele cu Pfizer şi comunicarea dintre von der Leyen şi directorul general al Pfizer, Albert Bourla, sunt, de asemenea, pe rol în diferite jurisdicţii ale UE. Unii deputaţi europeni au criticat dur modul în care Comisia a gestionat contractele de miliarde de euro şi, în special, faptul că nu a divulgat mesajele text dintre von der Leyen şi şeful producătorului de medicamente Pfizer cu privire la unul dintre contracte. Comisia Europeană susţine că Ursula von der Leyen a şters mesajele text respective.
În plină pandemie, Comisia a semnat contracte cu furnizorii de vaccinuri COVID AstraZeneca, Sanofi, GSK, Johnson & Johnson, BioNTech, Pfizer, Moderna şi alţii.
În 2022, Ombudsmanul European a acuzat Comisia de administrare defectuoasă pentru că nu a divulgat mesajele text ale lui von der Leyen cu şeful Pfizer, Albert Bourla, iar The New York Times a dat în judecată Comisia pentru nepublicarea mesajelor text.
