Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-european, este ferm în fruntea unui scrutin crucial din Republica Moldova, care urmează să decidă dacă țara își continuă drumul spre aderarea la Uniunea Europeană sau este atrasă din nou în orbita Moscovei.
Cu peste 99,6% din buletinele de vot numărate și redistribuirea voturilor pentru partidele care nu au atins pragul electoral încă nefinalizată, PAS este mult înainte, cu peste 50% din voturi, față de 24,3% obținute de Blocul Electoral Patriotic (BEP), pro-rus.
Rezultatele de până acum au venit în special din orașele mici și din sate, urmând să fie numărate voturile din marile orașe și din secțiile din diaspora – unde se așteaptă un sprijin masiv pentru PAS.
Comisia Electorală Centrală continuă centralizarea voturilor, cu rezultate preliminare transmise pe parcursul nopții – însă rezultatul final va fi confirmat abia după ce instituțiile de monitorizare și observatorii internaționali își vor prezenta rapoartele luni dimineață.
PAS pare să fie pe cale să obțină din nou majoritatea, după ce a deținut 61 de mandate din cele 101 în Parlamentul Republicii Moldova din 2021 și a promis că va duce țara în UE în următorii cinci ani.
Rusia scoate toate armele pentru a înclina acest scrutin
Totuși, oficialii avertizează că BEP, formațiune pro-rusă, precum și mai opacul bloc Alternativa, ar putea beneficia de o campanie de dezinformare și mită electorală orchestrată de la Moscova.
„Rusia scoate toate armele pentru a înclina acest scrutin”, a declarat pentru POLITICO consilierul de securitate națională al Moldovei, Stanislav Secrieru, înainte de vot.
„Vedem eforturi fără precedent: mai mulți bani pentru cumpărarea de voturi, mai multă dezinformare generată cu ajutorul inteligenței artificiale și amplificată prin rețele de troli, mai multe resurse dedicate orchestrării violențelor de stradă.”
Pe parcursul zilei de duminică au fost raportate alerte cu bombă la secții de votare din străinătate – inclusiv una care a dus la evacuarea ambasadei Republicii Moldova la Bruxelles. „Poliția raportează informații despre grupuri care plănuiesc tulburări la Chișinău începând din această seară și în timpul protestului de mâine, organizat de blocul pro-rus Patriotic”, a scris ulterior Secrieru online.
Anul trecut, referendumul privind aderarea la UE a trecut la limită, iar președinta liberală Maia Sandu a obținut un al doilea mandat, în pofida acuzațiilor de ingerință electorală a Kremlinului. În ambele cazuri, voturile sutelor de mii de moldoveni din diaspora – mulți stabiliți în state UE – au fost decisive pentru rezultat.
Diaspora – decisivă din nou
Dorina Baltag, cercetătoare la Institute for Diplomacy and International Affairs și cofondatoare a ONG-ului diasporei „Noroc Olanda”, a spus că voturile diasporei vor fi din nou „de o importanță critică, atât numeric, cât și simbolic”.
„În ultimul deceniu, diaspora s-a consolidat ca unul dintre cele mai consecvente electorate pro-europene, cu o mobilizare care adesea schimbă balanța în cursele electorale strânse”, a explicat ea.
Totuși, diaspora s-a confruntat și cu o campanie hibridă menită să le influențeze votul sau să îi descurajeze să participe. Au fost identificate peste 900 de conturi implicate într-o operațiune coordonată de propagare a dezinformării generate de AI, cu legături directe cu Rusia.
Potrivit eurodeputatului român Siegfried Mureșan, președinte al delegației Parlamentului European pentru Moldova, „aceasta este ultima șansă a Rusiei de a influența parcursul european al Moldovei. Rusia știe asta. De aceea investește atât de mult acolo.”
Surpriza: Partidul sprijinit de George Simion
Oarecum surprinzător este scorul partidului „Democraţia Acasă”. Iată ce scria publicaţia ucraineană Evropeiska Pravda într-o analiză despre alegerile din Republica Moldova publicată în urmă cu câteva zile:
„În parlamentul Moldovei are şanse să intre încă un partid, numit „Democraţia Acasă”.
La prima vedere, acest partid populist nu are nimic în comun cu Kremlinul. Este vorba despre unionişti, adică susţinători ai unirii Moldovei cu România.
Principalul partener al partidului este partidul naţionaliştilor români AUR şi liderul său, cel mai popular politician din România în prezent, George Simion, care face campanie activă pentru acesta pe TikTok, pe reţelele sociale etc. Încă din august, sondajele acordau partidului „Democraţia Acasă” aproximativ 3,5% din sufragiile celor care se deciseseră cu cine votează, iar acest indicator ar fi putut creşte de atunci.
Şi dacă la aceasta se adaugă o parte din voturile diasporei moldoveneşti din România (care ar putea fi favorabilă partidului populiştilor unionişti)… Şi dacă Kremlinul mai adaugă puţin prin reţeaua lui Şor… Pe scurt, depăşirea pragului de 5% este un obiectiv perfect realizabil.
Atunci de ce se vorbeşte despre ei în contextul „prorus”?
Nu numai pentru că George Simion are, pe bună dreptate, reputaţia de lider al ideilor Kremlinului în România şi a demonstrat acest lucru la alegerile din România din acest an. Mai important este cine formează lista partidului Acasă în Moldova.
„Democraţia Acasă” este condusă de un politician moldovean nu prea cunoscut (şi, ca de obicei, cetăţean român) Vasile Costiuc.
Costiuc a devenit vizibil pe scena politică în acest an, când a devenit partenerul moldovean cheie al pro-rusului Simion înainte de alegerile prezidenţiale din România (reamintim că Simion a ajuns în turul al doilea, unde a pierdut în faţa lui Nicuşor Dan; autorităţile din Moldova au făcut campanie activă pentru Dan şi au convins moldovenii care au paşaport românesc să menţină ţara pe o traiectorie pro-occidentală).
Tocmai de aceea, persoana lui Costiuc a atras atenţia jurnaliştilor de investigaţie români, care au găsit o mulţime de dovezi ale colaborării lui Costiuc cu FSB.
Dar vor putea oare unioniştii de extremă dreapta să se unească cu „Blocul Patriotic” de stânga/extremă stânga al lui Dodon? Răspunsul este clar – da. Motivul pentru unirea lor în acest caz va fi ceea ce îi uneşte. Şi aceasta nu sunt doar banii ruşi, ci şi angajamentul public de a înlătura echipa Maia Sandu de la putere (la urma urmei, Moldova a avut deja o experienţă similară, când în 2019 Sandu însăşi, în ciuda divergenţelor ideologice, s-a aliat cu susţinătorii lui Dodon pentru a-l înlătura pe cel care atunci era stăpânul Moldovei, Vlad Plahotniuc).
Mai mult, această alianţă nici măcar nu va vorbi public despre faptul că îndreaptă Moldova spre Rusia” – a scris Evropeiska Pravda.
, pro-european, este ferm în fruntea unui scrutin crucial din Republica Moldova.){kind=link}