România dorește ca efortul Europei de reînarmare să aducă beneficii tuturor statelor membre ale UE, nu doar celor mai mari.
Creșterea masivă a cheltuielilor pentru apărare și a comenzilor de armament, preconizată pentru anii următori, ar trebui să se traducă prin noi fabrici și locuri de muncă în țară, a declarat ministrul român al apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, pentru POLITICO.
„Dacă cheltuim banii oamenilor pentru apărare, este important ca aceștia să vadă că o parte din acei bani se întorc în țara lor, de exemplu prin fabrici. Nu este vorba doar despre cumpărarea de rachete din străinătate”, a spus el într-un interviu la sediul NATO.
„Ne propunem să avem o parte din producție în țară. Vrem să facem parte din lanțul de producție”, a adăugat el. „Fiecare țară vrea o cotă mare, dar până acum doar câteva reușesc”.
Națiunile occidentale precum Franța, Germania, Italia și Suedia dețin cele mai dezvoltate industrii de armament din blocul european și obțin majoritatea contractelor profitabile. Țările fostului bloc estic, precum România, tind să aibă companii de apărare mai mici, fără know-how-ul tehnologic necesar pentru a produce gama completă de arme, ceea ce le face mai dependente de furnizori externi.
Deschiderea robinetului finanțării
Invazia Rusiei în Ucraina a deschis robinetul finanțării pentru apărare. Țările NATO au convenit în această vară să majoreze obiectivul de cheltuieli pentru apărare de la 2% din produsul intern brut la 5% până în 2035. Potrivit Comisiei Europene, atingerea acestui obiectiv va necesita cheltuieli suplimentare anuale de 288 miliarde de euro pentru apărare.
România cheltuie anul acesta 2,3% din PIB pentru armată și intenționează să crească acest procent la 3,5% până în 2030.
Una dintre principalele provocări este modernizarea forțelor armate, care au funcționat timp de decenii cu echipamente militare învechite, din era sovietică.
Țara, care se învecinează cu Ucraina, Republica Moldova și Marea Neagră, precum și cu state membre UE, este esențială pentru securitatea regională în sud-estul Europei și găzduiește un grup de luptă NATO condus de Franța, care include și trupe americane.
Împrumuturi pentru armament
Bucureștiul urmează să fie al doilea cel mai mare beneficiar al programului SAFE al UE, în valoare de 150 de miliarde de euro, solicitând 16,7 miliarde de euro în împrumuturi cu dobândă redusă pentru apărare.
Moșteanu a declarat că două treimi din acești bani vor fi cheltuiți pentru echipamente militare, iar restul pentru infrastructură; suma include, de asemenea, ajutor militar pentru Ucraina și Republica Moldova.
Condiția pentru orice achiziție în cadrul SAFE – deschisă în principal companiilor europene – va fi ca o parte a beneficiilor industriale să revină României, a spus ministrul pentru POLITICO.
Un exemplu concret al dorinței țării de a păstra o parte din fondurile pentru apărare pe plan intern este licitarea în valoare de 6,5 miliarde de euro pentru peste 200 de tancuri, care impune condiția ca asamblarea finală să se facă în România.
„Este foarte important ca, în anii următori, atunci când vorbim despre cheltuirea banilor, să distribuim beneficiile industriale în mod echilibrat pe întreg continentul”, a spus ministrul, referindu-se și la țări mai îndepărtate de linia frontului, precum Portugalia.
„Este o negociere cu producătorii”, a adăugat el, precizând că dacă producătorii europeni nu acceptă cerințele de producție locală, Bucureștiul își va direcționa banii către companii din afara UE dispuse să o facă.
„Dacă unele programe nu se potrivesc cadrului SAFE, le vom muta în bugetul național”, a subliniat el.
Guvernul român este deja un mare client al producătorilor străini de armament, în special din SUA, Israel și Coreea de Sud. Recent, România a achiziționat sisteme de apărare antiaeriană Patriot și avioane F-35 americane, precum și obuziere autopropulsate K9 de la compania sud-coreeană Hanwha Aerospace.
Anul trecut, reprezentanți ai Hanwha Aerospace au declarat pentru POLITICO că România ar putea deveni un centru de producție de armament pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Ce aduce România la masă
România, una dintre cele mai industrializate țări din Europa, are resurse importante de oferit producătorilor de armament, a subliniat Moșteanu.
Țara atrage deja unele dintre cele mai mari companii de apărare europene: Bucureștiul și gigantul german Rheinmetall au semnat la începutul acestui an un acord pentru construirea unei uzine de pulbere pentru muniție, finanțată parțial cu fonduri europene prin programul Act in Support of Ammunition Production.
În viitorul apropiat, producătorii vor trebui să deschidă noi fabrici pentru a satisface cererea, iar România ar putea găzdui cu ușurință o parte dintre acestea, a spus Moșteanu:
„Avem facilități de producție pentru apărare, cu toate aprobările necesare. Nu sunt la zi, dar reprezintă un punct bun de plecare.”
Un alt punct forte al țării este sectorul auto solid, care ar putea ajuta producătorii de armament să crească rapid capacitatea de producție. Companiile de apărare din întreaga Uniune colaborează deja cu producători auto pentru a beneficia de expertiza lor în producția de masă.
